Silvia Demeter a lăsat Marea Britanie pentru România, unde a început câteva proiecte de conservare a vechilor case din Transilvania.

La 35 de ani, arhitecta Silvia Demeter a renunţat la cariera din Marea Britanie şi a revenit în România pentru a restaura vechile case săseşti. A luat această decizie, după ce "s-a îndrăgostit iremediabil" de satul Meşendorf, din judeţul Braşov, una dintre cele mai frumoase aşezări săseşti de la noi - aşa cum o descriu studenţii Silviei.

Arhitecta a pus pentru prima dată piciorul în Meşendorf acum cinci ani. Pe atunci, locuia la Oxford, iar firma la care lucra a fost contactată de Fundaţia Eminescu Trust, în căutarea unui specialist pentru proiectele din Transilvania.

"O căsuţă din care rămăseseră doar zidurile şi care, cu doar doi ani înainte, era una dintre cele mai frumose din sat", asta a marcat-o pe Silvia Demeter când a a juns în Meşendorf. Casa a fost părăsită de proprietari, aşa că, a fost distrusă complet de săteni, care au văzut în ea o sursă de materiale de construcţii.

"Era situată în centrul satului, în apropierea bisericii fortificate şi a rondului de dans. Dispăruseră însă acoperişul, feresterele, podelele, anexele, chiar şi şura. Am decis imediat că această casă trebuie salvată şi astfel am devenit mândra proprietară a ruinelor", povesteşte Silvia.

Meşendorf, cea mai bună gazdă pentru lecţii de zidărie

Pasionată de conservarea vechii arhitecturi încă din copilărie, Silvia Demeter s-a specializat în asta departe de casă. În Marea Britanie, mai exact la Oxford, a urmat cursurile unui masterat în Conservare Arhitecturală, iar în 2004, a câştigat o bursă SPAB (Society for the Protection of Ancient Buildings).

"Acel an a fost definitoriu pentru cariera şi viaţa mea. A fost un an de practică, în care am lucrat pe şantierele de conservare din întreaga Mare Britanie, alături de cei mai buni specialişti în domeniu: arhitecţi, ingineri, meşteri. Atunci am aflat cu adevărat ce îmi doresc de la meseria mea. Sunt un arhitect care se simte cel mai bine pe şantier", spune Silvia.

După "achiziţia" din Meşendorf, s-a întors în Marea Britanie, dar gândul la ruinele a căror proprietară devenise nu-i dădea pace. "Mi-am dat seama că nu voi putea convinge pe altcineva să restaureze această gospodărie. Pentru mine însă ar fi fost proiectul ideal", îşi aminteşte arhitecta momentul în care a decis să revină definitiv în ţară.

Prin urmare, s-a întors în România, iar, în august 2006, casa avea din nou acoperiş. Când a început să o renoveze, i-a venit ideea de a pune pe roate şi un atelier de arhitectură tradiţională pentru studenţii care vor să înveţe să construiască ecologic. Şi asta, chiar în Meşendorf - un sat săsesc care ilustrează "perfect armonia dintre mediul construit şi mediul natural" de-a lungul istoriei - cea mai bună gazdă pentru lecţii de zidărie, explică Silvia Demeter.

În opinia acesteia, dacă locuinţele săseşti dispar, "pierdem moştenirea unei culturi care era bazată pe credinţa în Dumnezeu, pe muncă şi respectul pentru semeni". "Odată cu aceste locuinţe se duce şi exemplul unui mod de viaţă sustenabil", conchide arhitecta.

"Când am venit prima dată în Meşendorf, am rămas fără cuvinte, pentru că din punctul meu de vedere este cel mai frumos sat săsesc pe care l-am văzut până acum", spune Petra Gherasim, o studentă de 21 de ani, voluntar în proiectul Silviei pe care ar putea să o descrie simplu, în două cuvinte: "generozitate şi sacrificiu". "Sunt foarte mulţi oameni cărora le stă în putere să facă ceva în ţara asta şi nu fac", subliniază tânăra care a învăţat acum că "respectarea valorilor din trecut ţine de respectul de sine al fiecăruia".

PROIECT

Şcoală de arhitectură şi socializare Atelierul Silviei Demeter, aflat anul acesta la cea de-a doua ediţie, îşi propune să le ofere studenţilor la Arhitectură ocazia de a învăţa "cu propriile mâini" arta de a construi. Folosesc tehnici tradiţionale şi sunt asistaţi de meşteri locali, specializaţi în restaurarea arhitecturală.

"Consider că, pătrunzând în înţelepciunea tradiţiilor şi redescoperind demnitatea vechilor meşteşuguri putem spera să ne recăpătăm competenţa de a edifica, de a construi sănătos", spune arhitecta. Potrivit acesteia, în domeniul conservării există tot timpul ceva de învăţat şi, lucrând alături de meşteri pricepuţi, tinerii le pot afla "secretele" odată ce le câştigă încrederea.

"Spre exemplu, am lucrat la zidărie. Noi am dat nu ştiu câte exemene pe această temă, am învăţat o carte groasă şi, când am ajuns acum pe şantier am spus... «aaa, cum se face, ce se întâmplă? » Adică, teoretic, ştii. Dar aici vezi cum se fixează cărămida, trebuie să ai îndemânare şi foarte multă grijă. Şi să le pui pe toate perfect, la linie", o completează Cristina Poparad, studentă în anul III la Arhitectură, în Capitală.

"Dacă locuinţele săseşti dispar, pierdem moştenirea unei culturi care era bazată pe credinţa în Dumnezeu, pe muncă şi respectul pentru semeni." SILVIA DEMETER, arhitect