Jumătate din firmele din ţară consideră că nu pot evolua din cauza unor angajaţi care nu au învăţat la şcoală ceea ce le trebuia pentru piaţa muncii.

Aproape jumătate dintre angajatorii români consideră că a doua piedică în dezvoltarea lor, după regimul de impozitare, este faptul că şcoala nu le oferă elevilor şi studenţilor abilităţile necesare pentru piaţa muncii. Acest lucru este dovedit prin rezultatele slabe pe care România le obţine la testările internaţionale de câţiva ani încoace.

Reprezentanţii Societăţii Academice Române (SAR) au adunat ieri la aceeaşi masă specialişti în educaţie pentru a discuta despre "Schimbarea de paradigmă în educaţie şi metodele de predare". Soluţia propusă de aceştia este ca oamenii de afaceri să colaboreze la regândirea curriculumului naţional şi introducerea unor noi metode de predare pentru formarea competenţelorcheie.

Doar cinci elevi sunt atenţi la oră

"Peste 80% dintre elevi înţeleg doar 20% din informaţii. Asta înseamnă că într-o clasă din 25 de elevi, 20 dintre ei sunt atenţi doar în primele zece minute. Trebuie să aflăm de ce se întâmplă aşa, şi ţinta ar trebui să fie ca elevii să priceapă cel puţin 50% din informaţie", este opinia lui Boris Singer, directorul Editurii Sigma, prezent la întâlnire.

"Uitaţi-vă ce se întâmplă cu educatorii care îşi fac dosare groase ca să primească gradaţia de merit şi aceşti educatori n-au asistat în viaţa lor la o lecţie, nu au văzut niciodată o casetă video despre cum se predă", a ridicat problema Radu Gologan, profesor şi cercetător la Institutul de Matematică "Simion Stoilow".

Rezolvarea problemei necorelării între piaţa muncii şi şcoală e posibilă cu ajutorul oamenilor de afaceri, angrenaţi ca specialişti independenţi şi în realizarea curriculumului.

"Aproape jumătate dintre angajatorii de la noi se plâng că găsesc cu greu personal care să aibă capacitatea de a acţiona autonom sau, altfel spus, să deţină abilităţi cognitive de ordin superior - gândire critică şi capacitate de a rezolva probleme. (...) Învăţământul preuniversitar, la fel ca cel superior, nu formează abilităţile necesare pentru middle şi high management", constată raportul SAR.

Practica ne omoară

O cauză a problemelor pare să fie şi absenţa practicii din şcoala românească şi mai mult, intrarea în sistemul de învăţământ a unor profesori debutanţi care n-au mai intrat până atunci într-o sală de clasă pentru a preda. "Se întâmplă în România, din păcate. Tinerii nu mai trec prin şcoli pentru a face practică, nu mai stau nici măcar două săptămâni ca să înţeleagă relaţia cu elevii şi primesc o diplomă de absolvire a modulului psihopedagogic doar pe hârtie, pentru că nu a fost făcut cum trebuie", punctează şi Oana Badea, secretar de stat în învăţământul preuniversitar, care a ţinut să sublinieze şi că noua lege a educaţiei vine să aducă o schimbare în acest sens.

Dascălii trebuie instruiţi

Că profesorii predau după aceleaşi cursuri sau cu aceleaşi metode ca atunci când erau ei la şcoală nu mai este o noutate.

"Când am ajuns la catedră mi-am dat seama că nimeni nu m-a învăţat metodica învăţării, ci doar cea a predării. Asta până când am ajuns în sala de clasă şi m-am izbit de tablă. Eu voiam să demonstrez vârfului de cretă că sunt cel mai tare rezolvitor de probleme de matematică şi în spate aveam o clasă de copii dezinteresaţi. Aşa am fost toţi, am ignorat la început latura emotivă", a povestit din experienţa sa şi Radu Jugureanu, Department Manager Ael Educational Content şi profesor de matematică.

Profesorii nu sunt învăţaţi de la bun început cum să predea, de unde şi marile probleme de la clasă. "Potrivit unui studiu al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, există un dezinteres al studenţilor faţă de cursurile de didactică şi astfel, nu este de mirare că profesorii predau uneori cursurile care le-au fost predate lor când erau studenţi", punctează şi Cristian Hatu, coordonator SAR.

"Într-o ţara în care ne plângem că banii pentru educaţie sunt puţini şi ţinând cont de relevanţa cursurilor pentru profesori, nu putem să nu ne întrebăm cât de eficient sunt folosiţi banii. Această problemă se pune şi mai acut într-o perioadă de criză", mai arată raportul.

"Peste 80% dintre elevi înţeleg doar 20% din informaţii. Asta înseamnă că într-o clasă de 25 de elevi, 20 sunt atenţi doar în primele zece minute." BORIS SINGER, director Editura "Sigma"

METODE PENTRU FORMAREA COMPETENŢELOR-CHEIE

Trecerea de la toceală la a învăţa "pe-nedelete"

Pentru ca să fie introduse cu succes cele opt competenţe-cheie, specialiştii SAR au prezentat zece metode prin care se pot forma acestea:

• modelul "proiectului" - elevii trebuie să realizeze o lucrare, să se documenteze şi se axează astfel pe o strategie de învăţare proactivă;
• modelul "rezolvării de probleme"
• se pleacă de la sesizarea unei probleme deschise din viaţa cotidiană şi cu "finalitate reală";
• modelul "exerciţiului" - fie este vorba despre repetarea conştientă a unei acţiuni mintale sau practice, fie prin activităţi libere, creatoare, autodirijate;
• modelul observaţiei sistematice - se referă la învăţarea prin observaţie;
• modelul experimentului - după sesizarea unei probleme, începe activitatea de explorare a ipotezelor alternative pe baza provocării unor fenomene în condiţii controlate, de laborator;
• modelul "proiectului de diplomă";
• rezolvarea unei probleme cu finalitate reală (construcţii, demonstraţii practice, simulări), pe baza unui portofoliu de teme propuse de profesor;
• modelul investigaţiei - se începe de la o întrebare deschisă privind explicarea unui fenomen;
• modelul studiului de caz - prezentându-li-se un caz, elevii apelează la un ansamblu de cazuri similare, ca exemple reprezentative;
• modelul dezbaterii - prin argumentarea unei teme;
• modelul jocului de rol - elevii pot învăţa anumite conduite din situaţii tipice de viaţă.