Două instituții din cadrul Executivului, Secretariatul General al Guvernului și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), plimbă de la una la alta responsabilitatea valorificării clădirilor în care funcționează GRIVCO, Intact, Antena 1 și Antena 3. Acestea au fost confiscate în baza sentinței instanței în Dosarul „ICA”, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare.

În acest dosar, instanța a stabilit un prejudiciu în valoare de 60 de milioane de euro. Separat de această sumă ce urmează a fi recuperată, judecătorii au dispus și confiscarea imobilelor sus-menționate, considerate a fi produse ale infracțiunilor.

Important de precizat că valoarea imobilelor confiscate de statul român nu se scade din valoarea prejudiciului. Sunt două măsuri diferite, fără legătură între ele.

„Nu are instrumente în vederea administrării”

ANAF a demarat deja procesul de intabulare a dreptului de proprietate în favoarea Statului asupra celor patru imobile. Ele urmează a fi evaluate. De altfel, Agenția a început deja procesul de selecție a evaluatorilor. În mod firesc imobilele ar trebui să fie scoase la vânzare, numai că în acest punct lucrurile se împotmolesc.

Într-o adresă trimisă EVZ pe 10 martie (facsimil), după mai multe luni de așteptare, Agenția Națională de Administrare Fiscală a susținut că „nu are instrumentele legale în vederea administrării acestor imobile”. Chestionat de EVZ în legătură cu acest aspect, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, a precizat că SGG și Guvernul nu au nimic de-a face cu acest subiect și întreaga responsabilitate revine ANAF. El ne-a explicat că a discutat cu secretarul general al Guvernului, Ioan Moraru, iar acesta a spus că doar ANAF poate răspunde la întrebări legate de clădirile lui Dan Voiculescu.

„Evenimentul zilei” l-a întrebat, prin Biroul de Presă al Guvernului, și pe premierul Victor Ponta ce opinie are în legătură cu situația imobilelor confiscate în dosarul ICA, dar, până la ora închiderii ediției nu a primit un răspuns.

ANAF le-ar preda la RA-APPS

În decembrie 2014, întrebat care sunt intențiile Guvernului în legătură cu aceste imobile, șeful ANAF, Gelu Diaconu, a explicat că există mai multe variante. Una dintre ele, spunea el, este valorificarea prin vânzare a acestor imobile de către statul român, care are calitatea de proprietar prin Administrația Financiară a Sectorului 1. O altă variantă este conservarea bunurilor în vederea transmiterii lor altei instituții publice, în măsura în care există cerere în acest sens, pentru a le utiliza ca sedii. O altă soluție, aprecia Diaconu, ar fi ca aceste bunuri să fie transmise unei instituții specializate în deținerea lor, cum este RA-APPS care, la rândul său, le poate vinde sau le poate închiria. Recent, într-un interviu pentru Hotnews, Diaconu a subliniat că dorește trecerea acestor imobile către RAAPPS, printr-o hotărâre de guvern, dar sunt unele probleme. „Sunt câteva dificultăți în promovarea unei asemenea hotărâri, pentru că este în discuție necesitatea unei evaluări anterioare sau ulterioare predării. Dacă va fi necesară o evaluare anterioară, ANAF trebuie să achiziționeze servicii de evaluare, să se facă evaluarea că atare, s-o înregistrăm în contabilitate și apoi s-o predăm RA-APPS”, a explicat Diaconu.

Ce a făcut ANAF până acum

În adresa trimisă EVZ pe 10 martie, ANAF explică ce demersuri a întreprins până acum în legătură cu cele patru imobile: „Agenția Națională de Administrare Fiscală a luat măsuri pentru a intabula dreptul de proprietate în favoarea Statului Român asupra respectivelor imobile, de a transmite somațiile de plată pentru sumele încasate cu titlu de chirie din derularea contractului de închiriere între SC Grivco SA şi Romtelecom SA şi de a pune sub sechestru acțiunile deținute de către persoanele implicate în dosar la Compania de Cercetări Aplicative şi Investiții SA, Grupul Industrial Voiculescu şi SC Grivco SA.

De asemenea, au fost întreprinse, ca măsuri asigurătorii, popriri asupra disponibilităților băneşti, precum şi recuperarea unei părți din prejudiciu şi virarea acestor sume în conturile de trezorerie. Întrucât bunurile imobile, înainte de confiscare, erau în circuitul civil în diferite situații juridice, respectiv formau obiectul unor contracte de locațiune sau alte astfel de contracte, Agenția Națională de Administrare Fiscală nu are instrumentele legale în vederea administrării acestor imobile. ANAF a demarat procedurile în vederea adoptării unei soluții cu privire la aceste bunuri.”

Proprietățile confi scate

Cele patru imobile confiscate de instanță, pe motiv că sunt produsul infracțiunilor lui Dan Voiculescu, sunt:

● imobilul teren intravilan în suprafață de 29.220,03 mp, conform actului de proprietate, și în suprafață de 29.220,05 mp, conform măsurătorilor), situat în București, sector 1, strada Gârlei, nr. 1D (…) și a construcțiilor aferente (…) care vor trece în patrimoniul statului, liber de orice sarcini.

● imobilul teren intravilan în suprafață de 4457 mp situat în București, sector 1, strada Gârlei, nr. 1B (…) care va trece în patrimoniul statului, liber de orice sarcini.

● imobilul teren intravilan în suprafață de 3000 mp situat în București, sector 1, strada Gârlei, nr. 1B (…) și a construcțiilor aferente.

● imobilul situat în Șoseaua București – Ploiești, nr. 25 – 27, sector 1, București, compus din teren în suprafață de 4184,41 mp și construcția în suprafață de 3140 mp edificată pe acesta cu suprafața construită la sol de 1986,25 mp.

Gâdea și Badea mârâie amenințător la Ponta

Televiziunea de știri a familiei Voiculescu a început din nou să se plângă că va emite din stradă și a înăsprit tonul la adresa Guvernului Ponta, a scris jurnalista Narcisa Iorga, fost membru CNA, pe blogul ei. Pe 2 aprilie, directorul Antenei 3, Mihai Gâdea, a vorbit despre „planul ANAF” și despre dorința „unora” de a închide acest post de televiziune. Iată dialogul dintre acesta și colegul său, Mircea Badea:

Mihai Gâdea: „În condițiile în care-și vor duce planul până la capăt (ANAF- n.red.), planul despre care am aflat pe surse, vom vedea! Antena 3 e aici!”

Mircea Badea: „Eu zic că așa nu se mai poate și ceva trebuie făcut. Ăștia sunt teroriști și când vin teroriștii peste tine, trebuie să te aperi. Nu negociezi cu teroriștii”.

Gâdea a susținut că una din soluțiile pe care le are este ca jurnaliștii postului să meargă în diverse orașe ale țării și să „realizeze emisiunile din acele orașe”, mai relatează Iorga.

Procese în cascadă pentru păstrarea averii

Fiicele lui Dan Voiculescu și firmele controlate de acestea contestă în instanță acțiunea Fiscului, prin care se urmărește intabularea imobilelor pe numele Statului.

Inspectorii au început înscrierea în cartea funciară a imobilelor care au aparținut familiei înainte de sentința din dosarul ICA, dar Camelia și Corina Voiculescu atacă deciziile la judecătorie. Astfel, Camelia Voiculescu a deschis nu mai puțin de 18 procese la Judecătoria Sectorului 1 în care contestă tot, de la procesele verbale de sechestru, până la plângeri depuse împotriva încheierii de carte funciară. Unele dintre ele au fost respinse, altele sunt în curs de judecată, altele au ajuns la instanțele superioare în diverse căi de atac.

Zeci de cereri

Sora Cameliei, Corina Voiculescu, a deschis la aceeași instanță 16 procese având ca obiect „anulare act de executare”, „suspendare executare silită” și „contestație la executare”. Și aceste cereri au fost inițiate în 2014 – 2015 și se află în diverse stadii de soluționare.

Și Grivco, societatea „de suflet” a lui Voiculescu, contestă tot ce se poate contesta. Astfel, firma a depus zece plângeri împotriva „încheierilor de carte funciară” la aceeași instanță. Ca și în celelalte cazuri, procesele sunt în curs de soluționare la Judecătoria Sector 1.

Interesele familiei Voiculescu în toate aceste procese sunt apărate de societatea de avocatură „Mușat și Asociații”.

Dan Voiculescu a scris Fiscului

Potrivit unor surse citate de Hotnews.ro, Dan Voiculescu s-a interesat din închisoare de situația imobilelor sale. Aceleași surse susțin că Voiculescu a trimis deja o scrisoare la ANAF, pentru a afla cât a recuperat statul din prejudiciul de 60 de milioane de euro și ce bunuri au fost identificate pentru a fi vândute, dacă bunurile deja confiscate și intrate în proprietatea statului au fost evaluate și la ce sumă. De altfel, șeful ANAF, Gelu Diaconu, a explicat: „Sunt mai multe imobile aparținătoare persoanelor condamnate. Cvasitotalitatea lor sunt bunuri stăpânite în comun. Iar ieșirea din indiviziune presupune o evaluare care trebuie făcută în prezența condamnatului sau a reprezentantului său. Asta presupune să obții un astfel de accept din partea condamnatului, care își are drepturile sale cetățenești, chiar dacă e condamnat”.

Te-ar putea interesa și: