Miercuri s-au implinit sase ani de la ratarea calificarii la Campionatul Mondial de fotbal din 2002.

14 noiembrie 2001, ziua mansei-retur a „barajului” cu Slovenia. Dupa 1-2 in patria lui Zahovici, tricolorii n-au izbutit decat un 1-1 in Ghencea si, pentru prima oara dupa zece ani, turneul final devenea un pisc imposibil de atins.

Omul care a ridicat nationala la rangul de „generatie de aur”, Gheorghe Hagi, a fost si „artizanul” esecului.

Trecut intr-o singura vara de la sort si jambiere la costumul de antrenor, Hagi a ales o tactica falimentara pentru „dubla” cu slovenii. Memorabil ramane ultimul minut al partidei „blestemate” de pe Ghencea. Ultimul.

Hagi era ca un general nebun care-si trimitea oamenii in prima linie, sa fie macelariti. Mihalcea, Ganea, Pancu, Adi Ilie, Marius Niculae. Asa arata, la final, linia noastra de atac. Cinci „varfuri” si niciun gol.

Era ca in poeziile anului 2000, cand, la sfarsit, dintre versuri, iesea un barbat cu un cutit si ucidea. Hagi statea asa, cu mana intinsa spre careul advers, impietrit la rascrucea dintre fotbalistul care a fost si tehnicianul care, probabil, nu va fi niciodata. Asa l-a prins fluierul final. Era noapte, toamna, o pacla vascoasa in inimi, Contra plangea ca un copil, isi bataia capul ud in mocirla. Ploua. Dupa meci, „Regele” n-a putut spune decat: „Cine e caracter merge inainte”.

Adi Ilie: „Slovenii au fost mai buni”

Discursul tricolorilor culiseaza, la sase ani de la acel blestemat baraj, intre invocarea ghinionului si asumarea culpei.

Marius Niculae, legitimat in prezent la Inverness (Scotia), a marcat golul tricolorilor in partida-tur: „Of, nici nu vreau sa-mi mai aduc aminte de acel baraj! Eram mai buni ca slovenii, toata lumea stia asta, dar n-am avut nici noroc. Din meciul de la Bucuresti mi-a ramas in minte faza in care Chivu a trimis mingea in bara, iar balonul a revenit in teren, trecand putin pe deasupra mea. A fost una dintre numeroasele ocazii pe care le-am avut. Daca as fi marcat la acea faza… Scorul era in acel moment 1-1. De zece ori daca am mai fi infruntat Slovenia, nu ne-ar mai fi batut niciodata”.

Adrian Ilie a fost scos „tap ispasitor”. „A dat o gramada de loburi, dar acum, cand ne ardea buza, n-a reusit niciunul”, i-a reprosat multa vreme Gica Hagi celui poreclit „Cobra”. „Scaritele” lui Ilie au fost decisive in meciurile cu Columbia, de la Mondialul din 1998, si cu Ungaria, in 2001 – la singura victorie din istorie a Romaniei pe taram maghiar.

„Slovenii au fost atunci mai buni. Noi n-am putut mai mult. E bine ca am inviat si suntem iarasi la o mare competitie!”, aprecia ieri, realist, Adrian Ilie, manager general la Steaua.

"ULTIMII DINOZAURI"

Dezastrul a 22 de milioane de selectioneri

„Bulina rosie” a reflectat pe larg naufragiul echipei nationale.

Pe 7 noiembrie 2001, intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru EVZ, Mircea Sandu, presedintele etern al FRF, facea afirmatia aceasta: „Ratarea calificarii ar fi un dezastru pentru intreaga natiune”.

Pe 15 noiembrie, „Evenimentul zilei” scotea o prima pagina neagra pe care era scris, cu galben – galben tricolor – un singur cuvant: „Dezastru!”.

Sub titlu, o poza cu Gica Hagi cu mainile in aer, intr-un gest de maxima neputinta.

EVZ s-a mobilizat exemplar, compunand o fresca elocventa a trairilor tricolore, dar si cea mai buna analiza din presa a cauzelor esecului. Viorel Moldovan, unul dintre marii absenti ai barajului, a tras concluzia: „A cazut meteoritul si au murit ultimii dinozauri!”. In facsimil, puteti revedea prima pagina din „Evenimentul zilei” de joi, 15 noiembrie 2001.