„Amendamentul Copos“: gol de 10 milioane de euro pe an

De modificarea din 2006 a Legii sportului au profitat cel mai mult cluburile bogate din fotbalul românesc.

Patronul Rapidului, George Copos, a economisit anual aproape 50.000 de euro pentru fiecare jucător prin modificarea Legii sportului, rectificare ce a permis cluburilor să încheie doar contracte de prestări servicii cu fotbaliştii. În numărul de ieri al cotidianului nostru am publicat dezvăluirile lui Dumitru Costin, preşedintele AFAN (Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori): conform acestuia, George Copos ar fi promovat prin interpuşi, pe vremea când era vicepremier, un amendament la Legea sportului care l-a favorizat direct. Concret, proiectul de ordonanţă de urgenţă a anulat obligativitatea cluburilor de a le întocmi jucătorilor contracte de muncă individuale (aceştia beneficiau de toate drepturile legale ale salariaţilor), permiţând în loc întocmirea unor contracte de prestări servicii. În urma acestei iniţiative, Rapid a ieşit favorizată prin scăderea contribuţiei la stat de la 40% la doar 16%, în pagubă ieşind fotbaliştii (care nu mai erau protejaţi de lege) şi bugetul de stat. Copos: economie de 1,2 milioane Potrivit datelor transmise EVZ de AFAN, jucătorii legitimaţi la primele cinci echipe din Liga I au, în medie, un venit de aproximativ 200.000 de euro anual numai din salariu (contract), excluzând alte prime sau bonusuri. Un calcul simplu arată că impozitul pentru contractul de muncă (versiunea veche a legii) al unui jucător care câştigă 200.000 de euro pe an s-ar ridica la 80.000 de euro. Pentru un contract de prestări servicii (folosit acum de toate cluburile) nu se depăşeşte un impozit de 32.000 de euro la aceeaşi sumă! Rezultă că acum se obţine un impozit cu 48.000 de euro mai mic. Cum, în medie, fiecare echipă are un lot de cel puţin 25 de jucători, suma economisită pe an de George Copos trece de 1.200.000 de euro. Dacă facem acelaşi calcul pentru toate celelalte patru echipe de pe primele locuri, ajungem la rezultate similare, spune juristul AFAN, Cristian Mihai, iar suma anuală economisită numai de primele cinci echipe din Liga I ajunge la 6 milioane de euro! Practică răspândită în toate sporturile În ce priveşte echipele de pluton din Liga I, unde un jucător câştigă în jur de 60.000 de euro pe an, contribuţiile către buget prevăzute de un contract de muncă ar ajunge până la 24.000 de euro anual. În cazul unui contract de prestări servicii, contribuţiile nu depăşesc 10.000 de euro de jucător. Având în vedere că diferenţa dintre cele două variante este de 14.000 de euro. Suma economisită pe sezon de fiecare club urcă la 350.000 de euro (la loturi care numără, în medie, 25 de jucători). În total, e vorba de 4,55 milioane de euro. Conform acestor date, echipele din Liga I plătesc contribuţii la stat, anual, cu aproximativ 10.550.000 de euro mai puţin decât ar fi normal. De notat ar fi că, dacă Liga I la fotbal a câştigat cel mai mult de pe urma legii, în profit au ieşit şi cluburile din celelalte sporturi, care iau putut angaja pe jucători ca pe nişte simpli prestatori de servicii. FRF SE REPLIAZĂ Contractul-tip, obligatoriu din sezonul viitor „Amendamentul Copos“ nu va mai avea viaţă lungă. În şedinţa Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal desfăşurată ieri s-a discutat şi despre noul contract-tip pe care cluburile vor fi obligate să-l semneze cu fiecare fotbalist în parte. Iată comunicatul FRF: „Se aprobă conţinutul contractului-tip FRF (elaborat după contractul-cadru rezultat în urma semnării unui acord între FIFA, UEFA şi FIFPRO Europa) dintre jucătorii de fotbal şi cluburi, urmând ca acesta să fie completat şi modificat conform necesităţilor şi particularităţilor legislaţiei din ţara noastră. În acest scop s-a format o comisie compusă din următoarele persoane: Constantin Anghelache (membru al Comitetului Executiv; preşedintele comisiei), Vasile Filimon (trezorierul FRF), Dumitru Costin (membru fără drept de vot al Comitetului Executiv), Bogdan Popescu (şef departament juridic al FRF) şi un reprezentant al Ligii Profesioniste de Fotbal“. Dumitru Costin, preşedintele AFAN, ne-a detaliat: „S-a stabilit o echipă din care vor face parte şi reprezentanţi din Ministerul Muncii şi din Ministerul de Finanţe, dar şi de la ANS. Împreună vom lucra pentru elaborarea unui contract-tip pe care îl vom prezenta în februarie, urmând ca în Comitetul Executiv din luna martie să fie supus aprobării. Cluburile vor avea tot timpul necesar să schimbe contractele fotbaliştilor până la începutul campionatului viitor. Contractul- tip este o obligaţie prevăzută în caietul de licenţiere al cluburilor. În plus, se vor înlocui poliţele de asigurare actuale cu tipuri noi de poliţe, care să cuprindă toate tipurile de riscuri la care sunt supuşi sportivii. Legea sportului trebuie modificată“, ne-a declarat ieri, după şedinţa Comitetului Executiv al FRF, sindicalistul Dumitru Costin. MOTIVUL O lege pentru patru jucători Dumitru Costin l-a acuzat pe George Copos că a modificat legea sportului pentru a mări contractele unor fotbalişti fără a da bani din buzunarul propriu. Perioada când Copos milita pentru amendament a coincis cu un scandal iscat în curtea grupării giuleştene. Patru jucători vroiau să plece, iar Dinu Gheorghe, preşedintele „alb-vişiniilor“, îşi dăduse demisia. În pauza competiţională a sezonului 2005-2006, Bădoi, Măldărăşanu, Perjă şi Nicolae Constantin intraseră în ultimele şase luni de contract şi ameninţau că pleacă. Spre exemplu, Bădoi avea un contract de numai 32.000 de dolari şi fusese contactat de Steaua. Până la urmă, toţi patru şi-au prelungit contractele, primind măriri de salariu. Copos a pozat atunci în investitor generos, uitând să amintească de economia pe care o făcuse datorită amendamentului la Legea sportului. „Cea mai mare victorie este prelungirea contractelor lui Bădoi şi Măldărăşanu“, se lăuda atunci Copos. RĂSPUNS Copos neagă „cu toată tăria“ Deşi, în urmă cu două zile, a refuzat să stea de vorbă cu EVZ despre modificarea Legii sportului, patronul Clubului Rapid, George Copos, ne-a transmis ieri o scrisoare prin care neagă faptul că s-ar fi aflat în spatele modificării legislaţiei. Potrivit magnatului, iniţiativa de modificare a legii a fost a tuturor cluburilor de fotbal, nu numai a sa. În plus, Copos precizează că semnătura sa nu apare pe niciun document şi că sportul nu se găsea în sfera sa de coordonare pe vremea când era vicepremier. „În lumina celor de mai sus, bazat pe documentele anexate, afirm, cu toată tăria şi convingerea, că modificarea Legii sportului nu s-a făcut la iniţiativa mea, fiind evident că nu am fost direct implicat în elaborarea, avizarea şi adoptarea acestui act normativ, cu atât mai mult cu cât, în calitate de membru al guvernului, nu aveam nicio responsabilitate în domeniul sportului“, precizează Copos.