Ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Tanya van Gool, explică poziţia guvernului de la Haga, care a decis să condiţioneze aderarea României la Schengen de progresele din justiţie şi subliniază că, deocamdată, nu există destulă încredere în sistemul judiciar românesc.

Tanya van Gool reaminteşte că poziţia Olandei, care a devenit acum clară Bucureştiului, nu este una nouă. Ea a fost totuşi chemată la ministerul de Externe pentru a discuta cu oficialii români. "Am fost invitată de două ori să merg la minister (de externe, n.r.) pentru a vorbi cu directorul general şi cu ministrul", spune ambasadoarea. Pentru a explica legătura dintre aderarea la Schengen şi progresele României în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie, ambasadoarea subliniază că o chestiune precum controlul graniţelor ţine de eficienţa sistemului judiciar. Diplomatul abordează şi problema investitorilor olandezi din România, care se lovesc încă de obstacole şi, lucru valabil pentru companiile mai mici, suferă din punct de vedere financiar. "Dacă există probleme care afectează companiile, şi au existat câteva, veştile circulă repede şi asta nu ajută", subliniază ambasadoarea. Tanya van Gool răspunde şi întrebărilor EVZ privind noua politică a guvernului de la Haga privind integrarea şi egalitatea. "S-a dovedit că în unele cazuri discriminarea pozitivă nu a ajutat întotdeauna", spune ambasadoarea olandeză. EVZ: Acordul coaliţiei de guvernare din Olanda prevede că guvernul nu va susţine aderarea deplină a României şi Bulgariei la Schengen, dacă cele două rapoarte privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie arată că nu au îndeplinit criteriile. Guvernul român spune că o conexiune între Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi aderarea la Schengen e "artificială" şi "inacceptabilă". Cum comentaţi? Tanya van Gool: Vreau mai întâi să clarific faptul că poziţia Olandei nu este cu totul nouă. Am dus o critică constructivă în ultimii ani, însoţind procesul de aderare şi de post-aderare cu proiecte pe care le-am susţinut în domeniul legal şi în sectorul afacerilor interne, ştiind că va fi o tranziţie dificilă. Au existat multe schimburi şi cunoaştem situaţia existentă, datorită cooperării din acest sector. Am văzut că situaţia nu a mers atât de bine pe cât am fi sperat, fapt pe care nu l-am ascuns, nici în cadru european. Am avut chiar contacte cu parlamentul, atunci când am fost întrebaţi.

Anul trecut a existat o vizită a ministrului de externe din România în Olanda, pentru a explica poziţia în privinţa progreselor. Poziţia noastră nu s-a schimbat. Ce s-a schimbat, sau ce reprezintă un nou pas, este faptul că această poziţie a fost inclusă în mod clar în acordul coaliţiei de guvernare. Noi nu suntem surprinşi, dar am înţeles că pentru autorităţile din România este o confruntare cu ceva ce poate ştiau într-o oarecare măsură, dar acum le-a devenit foarte clar.

Nu au existat destule progrese în justiţie

Alte ţări care au aderat la Schengen nu au fost judecate după aceste rapoarte, pentru simplul fapt că MCV nu exista. E corectă aceasta schimbare a regulilor? Dacă nu ai un MCV înseamnă că nu îl poţi folosi. MCV a fost introdus la aderarea României şi a Bulgariei, pentru că partenerii europeni au crezut că mai e nevoie de progrese, pentru a căpăta încredere deplină în instituţiile judiciare. Situaţia e diferită şi pasul făcut la aderarea României şi Bulgariei a fost unul diferit. S-a ajuns la un acord cu toţi partenerii, inclusiv România şi Bulgaria. Nu putem vorbi în termeni de corect sau incorect, ci despre faptul că hotărârea a fost luată la nivel politic de toţi şefii de state.

Este totuşi corect că România va fi evaluată pentru aderarea la Schengen pe baza acestor rapoarte? MCV, aşa cum ştiţi, a fost creat pentru cooperarea în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne şi pentru a crea transparenţă la acest nivel, până la un punct în care toţi partenerii, şi vorbesc în numele Olandei, au suficientă încredere în sistem, sistemul judiciar, astfel încât fiecare chestiune care ţine de acesta - controlul graniţelor este una dintre aceste chestiuni - să ofere încredere deplină.

Potrivit rapoartelor nu au existat destule progrese, cel puţin aşa a declarat Comisia, până la nivelul necesar, iar dacă traducem asta în termeni politici, putem spune că nu avem suficientă încredere, şi trebuie să avem încredere pentru a putea spune oamenilor noştri că asta e ceea ce credem despre România. Noi nu facem decât să ne bazăm pe observaţiile Comisiei. Guvernul român a spus în mod repetat că evaluarea privind aderarea la Schengen ar trebui să fie făcută după criterii tehnice, şi nu politice.

Acordul menţionează chestiunile tehnice, şi din punct de vedere tehnic cred că există progres, aşa cum a menţionat şi Comisia, dar decizia privind aderarea la Schengen se va lua la nivel politic, de şefii statelor, şi depinde de ei să decidă dacă vor lua în considerare alte elemente decât cele tehnice.

Am fost invitată de două ori la Ministerul de Externe

Aţi avut o discuţie cu guvernul român despre poziţia guvernului olandez? Da, am fost invitată de două ori să merg la minister (de externe, n.r.) pentru a vorbi cu directorul general şi cu ministrul. România s-a dovedit a fi foarte deschisă şi cooperantă într-un mod constructiv. Atitudinea a fost că suntem parteneri, că vrem să găsim soluţii şi să identificăm care sunt cele mai bune soluţii.

Am ajuns la un acord asupra unor paşi pe care trebuie să îi facem, unii dintre aceştia au fost deja făcuţi, a existat o discuţie între secretarii de stat la ultimul Consiliu al Afacerilor Generale de la Luxemburg şi lucrăm pentru organizarea altor întâlniri şi pentru asigurarea altor modalităţi de informare.

Ultimul raport MCV a fost unul critic. Care ar fi poziţia guvernului olandez în privinţa aderării României la Schengen, ţinând cont că, cel mai probabil, nu va mai exista un alt raport până la momentul deciziei privind aderarea la Schengen? Discuţia privind Schengen va fi pe agendă la începutul anului viitor. Mandatul guvernului nostru abia a început. A fost instalat în urmă cu zece zile. Dezbaterea pe tema programului de guvernare va începe săptămâna viitoare, miercuri (săptămâna aceasta, n.r.). Prin urmare, nu au avut şansa de a interacţiona cu parlamentul pe baza poziţiilor incluse în acordul de guvernare.

Vă pot asigura că noi, cei din ambasadă, aşteptăm cu interes pentru a vedea care va fi discuţia în parlament, pentru că parlamentul va avea o reacţie pe tema poziţiei guvernului. Ultimul raport MCV a fost dat publicităţii în momentul în care în Olanda existau negocieri privind formarea guvernului. Acest guvern cunoaşte situaţia, dar nu a făcut publică o poziţie.

Cancelarul Angela Merkel a declarat la Bucureşti că vrea să se asigure că graniţele externe ale României nu vor fi violate de acte de corupţie. Este o formulare destul de directă. Împărtăşiţi preocuparea cancelarului? Vorbesc în numele guvernului meu, evident. Nu a existat o astfel de declaraţie, nici verbală, nici în scris, nu pot spune da sau nu, înţeleg că graniţa este lungă şi e nevoie de eforturi pentru a o proteja, dar ştiu de asemenea că România a muncit foarte serios pentru a se asigura că va proteja atât graniţa terestră cât şi cea de pe mare.

A discutat guvernul olandez cu celelalte guverne, mai există poziţii în UE care susţin conexarea MCV cu aderarea la Schengen? Acest guvern nu a discutat încă. La nivelul funcţionarilor civili, evident că discutăm, în interiorul ţării şi la Bruxelles. Deocamdată trebuie să aşteptăm pentru a vedea cât de puternică va fi poziţia guvernului şi cu cine vor discuta această poziţie.

Se vorbeşte despre un aşa-numit tandem România-Bulgaria. Există posibilitatea ca una dintre ţări să adere la Schengen şi alta să mai aştepte? Nu am această informaţie. Probabil că aţi citit raportul şi aţi observat că evaluările sunt făcute separat, chiar dacă benchmark-urile sunt similare, ceea ce cred că este foarte corect. Dacă aceasta va duce în cele din urmă la date separate de aderare la Schengen, nu aş putea să ştiu, dar acesta ar fi un semnal şi depinde de şefii de state dacă acesta este lucrul pe care doresc să îl facă. În primul rând există o evaluare tehnică, în al doilea rând una politcă şi, în al treilea rând ar fi semnalul pe care îl dai în momentul în care faci o separare clară între cele două.

Unele întreprinderi olandeze suferă

Este România încă interesantă pentru investitorii olandezi în vremuri de criză? România este o ţară atractivă pentru investitorii olandezi în ultimii 15 ani. A existat o explozie la sfârşitul anilor 90. În acel moment, situaţia era la fel de dificilă ca şi acum. Au avut unele dificultăţi, vorbesc despre obţinerea licenţelor, despre parteneriatul cu companiile româneşti, despre eventualele neînţelegeri şi despre rezolvarea juridică a acestora, despre returnarea la timp a TVA-ului, toate aceste chestiuni au fost întotdeauna dificile. Au venit aici în speranţa că toate acestea se vor schimba şi că va exista un progres.

A existat un progres, dar nu suficient, aşa cum ştiţi, lucrul acesta este menţionat în raport, prin urmare unii sunt afectaţi, dar afacerile sunt afaceri, astfel încât dacă profitul justifică investiţia sau convinge alţi investitori să vină aici, vor veni. Avem însă probleme privind mediul de afaceri. Suntem în contact cu alţi parteneri europeni pentru a discuta aceste probleme cu autorităţile române şi cu Camera de Comerţ. Înţelegem că este un proces anevoios, că ţine de multe chestiuni - legislaţie, atitudini, finanţare.

Unele întreprinderi olandeze, cele mai mici, suferă. Până acum niciuna nu a plecat, dar unele analizează mai atent dacă doresc să investească sau nu. Cele mai mari au mai mulţi bani pentru a investi în România şi au mai mult timp să aştepte clarificarea situaţiei, dar dacă există probleme care afectează companiile, şi au existat câteva, veştile circulă repede şi asta nu ajută.

Puteţi dezvolta puţin pe tema cazurilor cu probleme? Uneori ţine de probleme financiare, alteori de chestiuni juridice, procese care durează, avem un recurs, după aceea încă unul şi durează doi sau trei ani. Altă chestiune ţine de achiziţia terenurilor şi este una dificilă. Poate lua destul de mult.

Alteori există dezamăgiri, pentru că au cumpărat terenul, dar există o problemă de legalitate, pentru că persoana care a vândut terenul nu este proprietarul de drept. Asta se aplică şi în sectorul comercial şi în cel agricol. Aceşti investitori nu pot aştepta un an sau doi pentru a obţine dreptul de proprietate asupra terenului, pentru că trebuie să producă.

S-a dovedit că, în unele cazuri, discriminarea pozitivă nu a ajutat

Acordul coaliţiei de guvernare prevede că guvernul va renunţa la politicile de discriminare pozitivă în ceea ce priveşte genul şi originea etnică. Există de asemenea puncte în program care spun că guvernul va lua măsuri pentru limitarea imigraţiei ilegale. Este acesta "sfârşitul toleranţei olandeze", aşa cum a apreciat o publicaţie? Din fericire nu putem vorbi despre sfârşitul toleranţei olandeze. Există un sentiment general în Olanda că avem un nivel ridicat de imigraţie ilegală, care aduce costuri sistemului nostru social, unul destul de generos, pe care l-am construit de-alungul anilor şi care se adresează oamenilor în nevoie. Există o impresie, şi uneori s-a dovedit, că avem o imigraţie care caută tocmai această protecţie, şi nu locuri de muncă, acces la studii sau protecţie politică pentru refugiaţi.

Unele partide care au participat în acordul de guvernare cred că ar trebui să limităm această imigraţie. Nu imigraţia care este considerată necesară pentru construcţia societăţii. Pe de altă parte, am avut politici de discriminare pozitivă care îi privesc pe cei care nu sunt de origine olandeză sau care privesc genul - tineri, femei. S-a dovedit că în unele cazuri discriminarea pozitivă nu a ajutat întotdeauna.

Dacă pui prea multe femei sau oameni care nu sunt de origine olandeză în anumite posturi nu este în mod obligatoriu mai uşor pentru ei. Chiar unii dintre ei au spus: "Acest lucru nu mă ajută. Vreau să ajung aici prin propriile mele merite, pe căi obişnuite". Acest guvern va încerca altceva pentru a asigura că integrarea şi accesul la poziţii ierarhice înalte, atât în cazul locurilor de muncă cât şi în cazul funcţiilor publice, va fi mai uşor dacă nu folosim această abordare pro-activă de până acum.

Personal sunt de acord în privinţa chestiunilor legate de gen. Dacă vrei să ai femei în locuri de muncă importante, unii spun că ar trebui să existe cote, alţii spun că ar trebui pur şi simplu să laşi lucrurile să decurgă normal. Sunt două curente, unul care încurajează discriminarea pozitivă şi care a câştigat până acum, iar acest guvern vine şi spune: "Hai să încercăm cealaltă variantă".

Dar rămânem cu siguranţă toleranţi. Pentru că avem o societate multiculturală, pentru că avem o ţară mică din punct de vedere geografic, nu politic, astfel încât trebuie să privim peste graniţă. Depindem de elementele internaţionale ale politicii noastre, din punct de vedere economic. Trebuie să cooperăm cu toată lumea, avem nevoie de oameni, pentru că avem o populaţie care îmbătrâneşte.

Sunteţi de acord cu cancelarul german Angela Merkel care a spus că multiculturalismul, aşa cum a fost el construit până acum, a eşuat? Cred că am realizat că multiculturalismul e complex, poate mai complex decât am crezut. Nu poţi crea o politică pentru asta, trebuie să vină dinspre omeni. Oamenii trebuie să înţeleagă, atât oamenii care primesc alte culturi, cât şi celelalte culturi care vin în Olanda. Trebuie să găsim o posibilitate de înţelegere şi de acceptare a unor concesii, iar acest lucru nu poate fi pur şi simplu inclus într-un document politic.

Mai multe guverne au încercat diferite modele şi unele au înregistrat succese şi vom continua să încercăm. Nu este uşor, dar va merge, pentru că suntem o societate multiculturală şi trăim împreună şi nu avem conflicte în fiecare zi şi sper că acest lucru nu se va întâmpla.