Ceea ce m-a frapat la el a fost uşurinţa cu care vorbea despre moarte. Despre crime. Ca despre ceva firesc, ceva simplu, care se întâmplă pur şi simplu. Mi-a spus că nu e mare lucru să ucizi un om. E ca şi mersul pe bicicletă. Te înveţi cu el dacă înveţi să mergi pe bicicletă. Despre faptul că era criminal în serie, că luase viaţa mai multor oameni, vorbea şi mai detaşat. Incredibil, dar o viaţă de om valora pentru el cât o ţigară. Mi-a spus că este ca şi cum ai fuma. După ce aprinzi prima ţigară, se cheamă că te-ai luat de fumat şi la scurt timp o aprizi şi pe a doua. Şi apoi pe a treia şi aşa mai departe.

Nu avea nici un fel de regrete pentru ceea ce făcuse. Două dintre victime îi erau rude. Nu a contat însă atunci când le-a ucis. Pentru el nu erau rude, ci nişte bătrâni buni de jefuit, care trebuiau după aceea ucişi ca să nu cumva să reclame la poliţie.

În 1993, pe 30 martie, bântuia prin Bucureşti. S-a dus în vizită la nişte rude care locuiau în Calea Rahovei. Erau doi bătrâni. Turnagiu era convins că au bani. Fuseseră cineva la viaţa lor. Oamenii l-au primit în casă. Gest fatal. Turnagiu i-a ucis cu sânge rece, a furat ce i-a căzut în mână şi a dispărut. Cei doi bătrâni au fost descoperiţi morţi abia după 10 zile de la vizita rudei ucigaşe.

Turnagiu, care pe atunci abia împlinise 18 ani, se luase de fumat. Aprinsese prima ţigară.

Şase luni mai târziu, în septembrie 1993, Turnagiu aprinde cea de-a doua ţigară. De astă dată în comuna Racoviţa, judeţul Timiş. O femeie, peste care intră în casă tot pentru a o jefui şi pe care o ucide tot pentru a nu-l reclama la poliţie. La autopsie, se constată că victima era însărcinată în 7 luni. Aşa că anchetatorii au socotit că Turnagiu făcuse două victime dintr-o dată. Cum ar veni, conform explicaţiilor lui, aprinsese două ţigări în acelaşi timp.

Cea de-a cincea ţigară, adică al cincilea omor l-a săvârşit în parcul din spatele gării din Drobeta Turnu Severin. Un bărbat ucis tot pentru a-l jefui.

A fost prins şi condamnat în 1994 la 90 de ani de închisoare.

Anul trecut a fost eliberat pentru bună purtare. Comisia din penitenciar a propus instanței să-l pună în libertate fiindcă s-a îndreptat. Iar judecătorii s-au executat. S-a reeducat atât de bine încât i-a dat foc fetei de 17 ani care îi refuza avansurile şi care îi scria disperată tatălui ei, plecat la muncă în Olanda, că nu mai scapă de Turnagiu.

Vom reveni pe larg asupra acestui caz patologic.