EVZ Special
Alex Mihai Stoenescu explică de ce nu au reușit partidele politice ale vremii să-l oprească pe Carol al II-lea VIDEO
Evenimentul istoric dedică astăzi un episod lui Carol al II-lea și dictaturii regale. Invitatul care va explica cum s-au petrecut evenimentele din acea perioadă, ca de obicei, este Alex Mihai Stoenescu.
În 1938, Carol al II-lea a desființat partidele politice și a suspendat Constituția din 1923. A creat și permis o singură formațiune politică, Frontul Renașterii Naționale. Regimul său a cenzurat presa și a limitat libertățile fundamentale. Toate acestea dar și multe altele fără nicio repercusiune de moment. El fiind numit în prezent primul dictator din perioada modernă.
„Cunoscând în detaliu biografia Prințului Moștenitor Carol, viitorul Carol al II-lea, biografie foarte încărcată și plină de lucruri grave, dintre care unele așa cum voi arăta trebuiau să-l împiedice, să-i oprească pentru totdeauna posibilitatea lui de a fi urcat pe tron”, explică Alex Mihai Stoenescu.
Regele Mihai, detronat
Din biografia pe care istoricul Alex Mihai Stoenescu ne-a explică aflăm pentru început cum a fost detronat Regele Mihai, la ce scheme politice s-a decurs în acea vreme.
„În iunie 1930, în România se dă o lovitură de stat parlamentară, așa numită curzio malaparte, unde este explicat în detaliu acest tip de lovitură de stat, lovitură parlamentară. Ce înseamnă asta? Asta însemna că s-a întâmplat și prin alte țări, și în Polonia s-a petrecut exact același tip de lovitură. Înseamnă că un partid politic sau o grupare politică obține o majoritate covârșitoare în Parlament, 70%, 75%, 80% în parlament și începe să dea niște legi sau să ia niște hotărâri care încalcă prevederile constituției și practic anulează constituția democratică a țării respective. Ori lovitura de stat din 1930 a încălcat mai multe articole ale constituției. Partidele respective care au dat această lovitură nu recunoșteau constituția. Așa s-a ajuns ca Regele Mihai să fie detronat”, recunoaște Stoenescu.
Parlamentul României trebuia să decidă următorul rege după Regele Mihai
„Regele Mihai era era minor, dar era rege legitim. A fost ales și declarat de Parlamentul României. Noi am avut monarhie constituțională. Un prinț, un fiu al unui rege sau nepot, cum a fost cazul lui Ferdinand față de Carol I, care n-a avut copii. Nu putea fi prinț moștenitor decât printr-o decizie a Parlamentului, printr-o lege. Deci un copil, un fiu, trebuia să fie neapărat băiat pentru că noi aveam legea salică, aplicam o lege care împiedicat ascensiunea pe tron a femeii, trebuia mai întâi să fie declarat prinț moștenitori. Iar în momentul în care se producea o vacanță a tronului sau murea regele, pe tron tot prin vot prințul moștenitor era considerat rege și chemat în Parlament să depună jurământul”, aflăm de la Alex Mihai Stoenescu.
Întreg podcastul poate fi vizionat aici.
Recomandările noastre
