Fostul consilier prezidential Adriana Saftoiu apreciaza ca strategia lui Traian Basescu pentru promovarea referendumului a fost gresita.

Ioana Lupea: Prezenta mica la referendum va afecta  popularitatea lui Traian Basescu? Adriana Saftoiu: Nu stiu daca-i afecteaza popularitatea. S-ar putea sa existe o problema de credibilitate a mesajului. Cred ca strategia a fost gresita. Primul pas gresit a fost cuplarea cu europarlamentarele, ceea ce a creat confuzie si disiparea atentiei electoratului. Apoi, campania nu a fost una de motivare, ci mai degraba de victimizare, iar inamicul nu a fost bine individualizat. S-a practicat un discurs egocentric. Traian Basescu a incercat sa convinga ca doar el vrea uninominalul, desi nici un partid nu se opune votului uninominal, cel putin la nivelul declaratiilor. Diferentele sunt legate de viziune. Dezbaterea ar fi creat si adversarul care face diferenta intr-o competitie si motiveaza optiunea alegatorului. Traian Basescu isi pune in valoare discursul atunci cand are opozant. De data asta nu l-a avut si nici nu l-a putut crea.

Mircea Marian: Mie mi s-a parut ca intreaga campanie a fost ingrozitor de plictisitoare. Dumneavoastra? A fost apatica, iar politicienii nu au reusit sa starneasca interes. Ei insisi au fost mai putin implicati. Sa ne uitam si la bugete, si la resurse umane. Criza „Mailat”, situatia romanilor in strainatate erau teme europene unde puteau sa se implice. Campania pe referendum a fost insa mult mai agresiva, pentru ca este vorba de politica interna.

I.L.: Agresiva in ce sens? Tonul discursului. Am retinut doua mesaje in raport cu cealalta campanie unde nu a fost nimic de retinut: unu, ca presedintele nu poate vorbi in cadrul campaniei si, doi, mergeti la vot. Dar mult prea putin pentru obiectivul propus.

M.M.: Si, cum vi se pare aceasta situatie? Ar fi trebuit sa existe o dezbatere despre toate variantele de vot uninominal care, altfel, s-a incarcat cu un fel de magie. Cred ca ar trebui diminuata asteptarea pe care o creeaza votul uninominal. Este un prim pas, trebuie facut, dar nu trebuie sa ne asteptam la mari schimbari din prima legislatura. Stiti care-i riscul? Ca oamenii sa astepte inca din 2008 un parlament fara listaci, iar realitatea sa contrazica  discursul politic de azi. Pana la urma, cine i-a impiedicat ca si pe lista sa propuna candidati buni? Ulterior, oamenii vor fi atat de dezamagiti, incat la viitoarele alegeri nu vor mai merge nici cati vor merge acum. Si poti sa nu te duci la vot nu pentru ca esti nesimtit si nu-ti pasa, ci pentru ca nu ai de unde sa alegi. Stii cum e: ai nevoie de lapte, dar daca in cinci magazine gasesc lapte stricat, eu ce sa fac? Cumpar lapte stricat?

M.M: Dar credeti ca era posibil ca Traian Basescu sa vina si sa spuna: eu sustin uninominalul, dar are pacate. Cred ca da. Traian Basescu a avut suficient tact sa-si recunoasca o eroare sau sa nu creeze asteptari inutile.

I.L.: Mesajul lui n-a mai fost atat de credibil?Cred ca accentele nu au fost bine puse. Faptul ca din campania pentru referendum ai retinut doar mesajul ca pre-sedintele a fost boicotat de TVR, nu este suficient. Cu sau fara TVR, presedintele a avut o expunere media foarte mare. Spatiu a existat pentru a se vorbi despre uninominal si varianta oferita prin referendum. Dar amestecul cu mesaje colaterale  si motivarea uninominalului in contrapartida cu cei 322 sunt insuficiente pentru ca oamenii sa mearga in numar mare la vot.

I.L.: A mai transmis un mesaj, ca parlamentul este format din oameni cu probleme. Mesajul asta a existat si in 2004. Cand s-au facut listele pentru parlament, presedintele Basescu a pledat pentru intinerirea echipei. Ceea ce s-a si intamplat: aproape 70% dintre candidatii PD erau nume noi. Dupa trei ani, aproape ca nu se vad in parlament. Asta dovedeste ca schimbarea cantitativa nu implica in mod obligatoriu si una calitativa. Pot sa va spun ca in clasamentul primilor 10 parlamentari la „10 pentru Romania” nu exista niciun parlamentar PD. Si cu toate acestea, PD sta bine in sondaje. Paradoxul PD!

I.L.: Nu mai reactioneaza oamenii cu aceeasi intensitate la discursul anticoruptie? Nimeni nu contesta faptul ca in Romania nu s-au rezolvat foarte multe in zona coruptiei. Dar intrebarea este: cine trebuia sa le rezolve? Noi avem o clasa politica specializata in a pune diagnostic, dar nu avem terapeuti.

I.L.: Nici audientele presedintelui nu au mai fost ce erau. Audientele facute de oamenii politici scad, asta nu-l priveste doar pe Traian Basescu. Oamenii au inceput sa se sature de tot ceea ce inseamna discurs politic, au inceput sa aiba nevoie si de fapte. Dupa trei ani, mesajul este cam acelasi, iar Traian Basescu se afla intr-o alta pozitie, nu mai e lider al opozitiei, este presedinte al tarii. S-ar putea ca oamenii sa aiba nevoie si de mesaje pozitive.

I.L.: In aceasta campanie, PNL n-a mai intrat in disputa cu presedintele. Este o strategie eficienta? La referendum, pe presedinte l-a ajutat foarte tare faptul ca exista un adversar - se numea 322 - dar exista. Acum, in mod evident, nimeni nu s-a mai opus. Era si riscant: dai in Basescu, dai in ideea de uninominal.

A FOST SAU N-A FOST CAMPANIE? „PD face figura unui partid lipsit de voce” I.L.: S-a spus ca europarlamentarele sunt un test pentru generale. N-ar fi trebuit ca partidele sa incerce sa-l treaca mai bine? Logica in care functioneaza partidele e aceeasi de 17 ani: daca ai un lider care te tracteaza, ai noroc in politica. Acum cativa ani, o parte dintre politicienii actuali ai opozitiei au criticat acest sistem: partidul-lider. Dar daca acum ii avantajeaza, e acceptat. Culmea e ca, desi sustin votul uninominal, campania pentru europarlamentare ne-a aratat cat de putin sunt pregatite partidele sa foloseasca profile conturate, sa-si individualizeze discursul, sa prezinte proiecte. PD s-a incolonat in spatele dirigintelui, PLD l-a expus doar pe Theodor Stolojan - cel putin asta a aratat afisajul stradal -, PNG  s-a inarmat cu Gigi Becali. PNL si PSD de data asta nu au avut un lider. Si probabil ca in logica electorala de la noi nu va fi un avantaj faptul ca au incercat sa propuna oameni - ca ne plac sau nu - si nu un lider. 

M.M.: Cum vi s-a parut modul in care Felix Tataru s-a ocupat de aceasta campanie a celor din PD? In primul rand, m-a surprins ca PD a venit cu aproape acelasi model de campanie din 2000 si 2004. Afisele sunt aceleasi: „Da, pentru Bucuresti” s-a transformat in „Da, pentru uninominal”. Iar afisele pentru europarlamentare, mie una mi se pare ca nu au avantajat PD-ul.

M.M.: De ce? PD-ul a spus prin aceste afise: noi suntem copiii dirigintelui. Noi n-avem nicio identitate in afara presedintelui Traian Basescu, identitatea noastra este Traian Basescu. In 2000 era caiacul la care vaslea echipa lui Traian Basescu, castigatorul Primariei Capitalei. In 2004, in fine, Traian Basescu era candidat la Primaria Capitalei si a venit tot cu ideea de echipa. Totusi, in 2007, PD candideaza pe liste la europarlamentare si spune acelasi lucru: noi suntem tractati de Traian Basescu.

I.L.: Aici nu este o contradictie? PD se prezinta ca un sustinator al votului uninominal. Hai sa ne uitam ce se intampla la PLD, pe afise apare doar domnul Stolojan, n-am vazut pe altcineva.

M.M.: Daca ei s-ar diferentia de Traian Basescu, ar mai sta asa de bine in sondaje? In politica, voturile te califica. Si daca reteta functioneaza, atunci il folosesti pe Traian Basescu. Problema e ca PD sa nu ajunga ca alte partide care au inceput sa deraieze odata ce si-au pierdut locomotiva. Ceea ce s-a reprosat ani buni PSD-ului sau PRM-ului, politicii romanesti - ca este o politica doar de lideri si ca partidele se identifica doar printr-o persoana, iar toti ceilalti sunt un conglomerat de oameni - este adevarat. Si acum, dupa 17 ani, e aceeasi pozitionare. Partide fara garnitura. 

I.L.: Ce va face PD cand se va introduce votul uninominal? Fiecare candidat va avea in spate poza lui Traian Basescu? Daca vad ca functioneaza, de ce sa nu mearga pe acelasi model? Doar ca pe termen lung s-ar putea sa nu mai dea roade. PD a avut un procent bun la europarlamentare, dar nu pentru ca au convins prin candidati, ci pentru ca inca sunt tractati. Regretul meu e ca PD ar putea sa valorifice potentialul uman pe care il are, dar se complace in actuala situatie de a fi remorcati si a face figura unui partid lipsit de voce.  

I.L.: La PNL cum ti s-a parut mesajul: „Eu promovez Europa. Tu?”. Daca intentia a fost sa responsabilizeze cetateanul, nu stiu daca a fost cea mai buna formula. Au avut insa o strategie buna renuntand la atacarea adversarului declarat, Traian Basescu, si concentrandu-se pe promovarea oamenilor propusi pe lista.

MISIUNEA CONSILIERULUI

„Mi s-a parut mai putin important sa-i conving pe ziaristi sa-l iubeasca pe presedinte. Mi s-a parut mult mai important sa-l respecte”

M.M.: Cu ce va ocupati? Cine va plateste? O sa faceti publicitate firmei Capital Promotion!? Ma plateste firma. Rolul meu este sa elaborez strategii de comunicare. Daca ma intrebati de posibili clienti politici nu pot sa spun ca ma ocup de X. Cei mai multi sunt primari in functie si fac un fel de prospectie a pietei, ce poti tu sa le oferi, cat costa. Isi fac un fel de buget, vor sa vada cine ar fi mai potrivit. Nu am un contract cert, e un fel de tatonare.

M.M.: In mai, dupa plecarea dv. de la Cotroceni, Traian Basescu declara, pentru „Evenimentul zilei”: „Imi reprosez ca nu am fost pregatit cu o echipa prezidentiala. Nu-i bine sa vii cu o echipa de partid la presedintie. Cred ca de-abia acum am o echipa care nu-i subiectiva, nu-i emotionala. Nu are pretentii sentimentale”. Stiati de aceasta apreciere?   As prefera sa ma intreb pe ce criterii se formeaza o echipa. De exemplu, eu cred ca daca Vasile Blaga - vechi camarad de arme - ar fi ramas consilierul pe probleme de aparare nationala, echipa de la Cotroceni putea fi mult mai inchegata si mai puternica. Nu cred ca aceasta e problema, ca au fost camarazi de arme sau nu, ca sunt emotionali sau nu. Renate Weber si Andrei Plesu nu erau camarazi de arme. Si totusi s-au retras. Nu-i putem banui de „pretentii sentimentale”.

I.L.: Poate ca Traian Basescu s-a referit doar la dv. Probabil. Dar puteti sa o luati si in alt sens: poate, din cauza emotiilor, am trecut prea usor cu vederea lucruri care s-au intors impotriva noastra.

 M.M.: Despre ce fel de lucruri vorbiti? In consultanta politica, emotia nu iti este de folos. Poti sa faci rabat de la calitate.

I.L.: Ati scris o carte despre purtatorii de cuvant. Cum va evaluati dv. activitatea de purtator de cuvant la Cotroceni? Mult mai buna decat la Radu Vasile, dar puteam face mai mult. Am pus un mare accent pe pledarea cauzei, prin argumentatie. Nu mi s-a parut normal sa-i spun unui jurnalist: ai scris de rau fiindca tu esti rau. Am preferat sa discut argumentele si sa incerc sa se vada si partea plina a paharului. Mi s-a parut mai putin important sa-i conving pe ziaristi sa-l iubeasca pe presedinte. Mi s-a parut mult mai important sa-l respecte.

I.L.: Esecuri? Ce-mi  reprosez mie si echipei este ca nu am reusit sa punem mai mult accentul pe latura pozitiva a mesajului prezidential. Ne-am axat foarte mult pe critica si de a semnala ceea ce nu merge. Nu am reusit sa canalizam energiile si pentru a construi.

I.L.: Vi s-a schimbat perspectiva asupra presei de cand ati plecat de la Cotroceni? Acum am libertatea de a selecta, nu ma mai uit la tot.

M.M.: Este presa sub influenta grupurilor de interese? A oligarhilor? Intr-o masura atat de mica incat nu se poate generaliza. Eu as prefera sa citesc o presa care sa se pozitioneze mai putin pro sau antipersoane, ci pro sau antiideologii. Nu ai asa ceva. Plus ca nu exista ziare de informatii. La noi abunda ziarele in opinii si comentarii.

I.L.: Nu credeti ca cititorul este cel care vrea informatii despre persoane? Dar cititorul trebuie educat. Suntem intr-un cerc vicios. Presa spune ca nu face rating decat cu politicieni scandalagii sau care au un discurs exploziv. Eu, de acasa, spun ca nu-mi place cum vorbesc, dar ma uit. Politicianul spune ca ar vrea sa nu mai fie asa, dar daca e altfel presa nu-l mai solicita.

PRESA

„In jurul EVZ s-a creat un mare mit”

M.M.: Cum priveati „Evenimentul zilei” pe vremea cand erati la Cotroceni. Si in jurul vostru s-a creat un mare mit, „Evenimentul zilei este mai cotrocenist”. Probababil ca in „Evenimentul zilei” poti gasi o linie ideologica mai aproape de Cotroceni, dar am citit editoriale ale domnului Cartarescu, care in anumite contexte nu a fost de acord cu presedintele. La fel, ale Ioanei Lupea. Chiar si domnul Cartianu a avut cateva accente critice.

I.L.: Multi au perceptia ca presa e vanduta cuiva. Credeti ca aceasta situatie se datoreaza si presedintelui? In sondaje presa este pe locul trei, ca credibilitate, dupa Biserica si Armata. E adevarat ca atunci cand domnul presedinte pune o eticheta se lipeste. Cred insa ca-i dam prea multa putere daca-l facem responsabil numai pe el pentru faptul ca, eventual, scade credibilitatea presei.

CE SPUNE DESPRE

CANDIDATUL CONTEAZA „Eu cred ca Adriean Videanu ar mai merita un mandat” I.L.: Daca ar fi sa va alegeti un om politic pe care sa-l consiliati, pe baza calitatilor sale umane, nu pe criterii financiare, pe cine ati alege?Cred ca este destul de greu sa faci o alegere pe baza calitatilor umane. Dar pot sa spun ca, spre dezacordul multora, eu cred ca Adriean Videanu ar mai merita un mandat. Eu il vad ca fiind cel mai bun primar al Bucurestiului. Dar cred ca marea lui problema a fost si de comunicare si pentru ca, la un moment dat, a dat sentimentul ca il preocupa mai mult politica decat primaria. A parut mai putin gospodarul orasului si mai mult politician. Cu toate astea, a incercat sa faca in doi ani lucruri care nu au fost facute in 15 ani in Bucuresti.

M.M.: Si presedintele spunea ca Videanu trebuie sa mai candideze... Optiunea ii apartine lui Videanu. Sau, ma rog...

I.L.: V-ar interesa sa faceti consultanta pentru candidati la presedintie, pentru partide? Evident ca nu pot sa spun nu. Pentru ca este zona in care m-am exersat si am un minim orgoliu sa spun ca m-as pricepe. Aici avem o mare problema. Exista categoria seniorilor, care, in mod evident, sunt deja tarati. Este destul de greu sa le mai modifici obiceiurile. Problema este ce face esalonul doi? Esalonul doi, din nefericire, copiaza prea mult tipul de discurs si atitudine politica a esalonului intai. Iar cei care nu o fac, nu se vad. Din pacate, notorietatea a devenit dependenta de scandal, de capacitatea de a genera scandal.

I.L.: Si daca ar veni cu un alt mesaj, diferit de al seniorilor? Problema este daca esalonul doi va reusi sa mute accentele de discurs politic de la persoane la proiecte. Discursul este indreptat exclusiv spre persoane. Nici nu ne dam seama cine e de stanga, cine e de dreapta, este un amalgam de ideologii in functie de circumstante.

I.L.: Consultantii politici ar putea sa faca diferenta? Eu cred ca da, dar in mod evident nu poti sa faci asta impotriva curentului din partide. Sunt consultanti politici care au idei bune, dar n-au recipientul potrivit.

I.L.: Sunt eficienti, in Romania, consultantii politici straini? Normal ca te ajuta. Dar eu raman la ideea ca dintr-un magar nu faci cal de cursa. Un consultant care are un candidat bun va fi pus si el in evidenta. Unul care are un candidat prost, nu.

TESTUL DE SINCERITATE

„Daca ma uit la stiri, aflu cam aceleasi lucruri” M.M.: Ati vrea sa intrati in politica? In momentul de fata, singurul partizanat pe care mi-l asum este cel cu Traian Basescu. Am lucrat cu Traian Basescu fiindca am crezut in proiectul lui. In momentul de fata nu vad niciun proiect politic care sa ma convinga sa lucrez „partizan” cu un om politic.

I.L.: V-ati  gandit la o cariera politica? Poate daca s-ar schimba o generatie in politica. Vazand cum functioneaza partidele, n-am dispozitie pentru genul asta de disciplina. Sigur ca exista o disciplina de partid, dar ar trebui ca si ipocrizia in politica sa aiba niste limite. Sunt oameni pe care ii auzi criticand, in spatele scenei, liniile directoare ale partidului, dar fara curajul sa-si sustina punctul de vedere in forurile de partid. Adulatia liderului a devenit un fel de atitudine politica.

I.L.: Ati pastrat relatii cu fostii consilieri prezidentiali? Sunt persoane cu care mai vorbesc, inclusiv despre politica.

I.L.: V-ati pierdut prietenii dupa plecarea de la Cotroceni? Nu. Am avut surpriza placuta sa constat ca oameni pe care i-am banuit ca-mi sunt prieteni doar pentru pozitie mi-au ramas aproape si dupa plecarea de la Cotroceni.

I.L: La ce post TV va uitati? La Cartoon Network, la Discovery...

I.L: Asa va informati? Dar ce s-a schimbat in trei ani? Daca ma uit la stiri, aflu cam aceleasi lucruri. Se mai schimba vremea, numarul mortilor...