Fostul premier al României anunţă că nu a făcut pace cu inamicul său Traian Băsescu, pe care îl acuză că în politica externă a adoptat modelul lui Nicolae Ceauşescu, şi anunţă în premieră că este gata să candideze la preşedinţie. "Am fost o ţintă pentru Traian Băsescu încă din prima zi a mandatului său. Dar am refuzat să fiu o ţintă de lemn. Am înţeles că actualul preşedinte vrea să-şi construiască legitimitatea pe luptă cu mine şi cu alţi oameni care i s-au opus sau i se opun."
EVZ: PSD este într-o perioadă de revenire, aş spune chiar în forţă. Cât estimaţi că va avea în procente PSD la alegerile parlamentare? Adrian Năstase: PSD e într-o perioadă de revenire în propria matcă, din mai multe puncte de vedere, inclusiv cel electoral propriu-zis. La alegeri va obţine cu atât mai mult cu cât va reuşi să-şi definească şi să-şi promoveze identitatea naturală, aceea de singur partid de centru stânga de pe scena politică de la noi. Cu siguranţă va reuşi să obţină un scor care să facă posibilă o guvernare solidă, diferită de cea de azi.
„Suntem oricând gata de guvernare“ Credeţi că PSD este gata de guvernare? A fost pregătit mereu, inclusiv în 2004, când am câştigat alegerile, dar nu şi „pacea“ de după ele. Partidul are cel mai bun şi mai mare set de oameni pentru o guvernare, fie că vorbim despre centru sau despre teritoriu. În plus, ştie din ce în ce mai mult ceea ce vrea să ofere într-o guvernare, poate că ăsta e cel mai important lucru. România are nevoie de un asemenea partid pentru că nu se află într-o perioadă oarecare din istoria ei. Mai e valabilă alianţa cu Partidul Conservator, după ce v-au tras pe sfoară în 2004? În 2004, Traian Băsescu a fost cel care a tras pe sfoară PC-ul. L-a „invitat“ la guvernare într-un mod extrem după care l-a insultat grosolan, chiar din prima zi. Nu am reproşuri pentru PC, în 2004 au acceptat să intre într-o majoritate artificială, sperând că aşa se va depăşi o criză serioasă. Nu s-au agăţat de putere, când a devenit clar că nu asta este soluţia, au plecat de la guvernare din proprie iniţiativă. V-aţi asuma candidatura la preşedinţia României? Da. Mai e nevoie însă de foarte mulţi paşi până la o asemenea candidatură, dar eu mă ştiu capabil să fac faţă acestei funcţii, aşa cum arată ea în realitate. Aşa cum poate funcţiona ea bine pentru România. După o perioadă de, să-i spunem, tăcere, aţi revenit în prim-planul scenei politice prin atacuri dure la adresa lui Traian Băsescu. Vă inhibă acest personaj? Dacă mă inhiba, tăceam. Nu am avut perioade de tăcere, nici măcar dacă aş fi vrut nu puteam face asta. Am fost o ţintă pentru Traian Băsescu încă din prima zi a mandatului său. Dar am refuzat să fiu o ţintă de lemn. Am înţeles că actualul preşedinte vrea să-şi construiască legitimitatea pe luptă cu mine şi cu alţi oameni care i s-au opus sau i se opun. A încercat să mă definească mereu ca personaj negativ ca să poată să se definească pozitiv. După patru ani de eşecuri majore, oamenii pot vedea că îndărătul acestei strategii nu era nimic. Aţi fost foarte dur şi aţi spus că nu-l recunoaşteţi ca preşedinte. Cum aţi caracteriza România sub Traian Băsescu? România de azi seamănă mult cu un om care a plecat de acasă cu treabă şi s-a oprit în drum ca să urmărească, cu gura căscată, un spectacol de circ ieftin şi prost. Dacă nu pleacă mai departe, dacă nu merge la treaba ei, adică dacă nu îşi rezolvă problemele reale, România riscă să rateze o mare şansă istorică. O generaţie întreagă a muncit la această integrare europeană şi euroatlantică şi merită beneficiile ei.
„Nu am făcut pace cu Băsescu“ Aţi făcut pace cu cei care v-au cerut „capul“ acum patru ani? Acum patru ani, cel care mi-a cerut capul se numea Traian Băsescu. Nu am făcut pace cu el. Partidul a traversat, în aceşti patru ani, perioade confuze, poate cele mai dificile din istoria lui. Important, şi pentru mine şi pentru el, e că a reuşit să le depăşească. Ce aţi învăţat în opoziţie? Am învăţat că în opoziţie înveţi multe, dar asta am făcut-o mai demult. Nu sunt la prima perioadă de opoziţie, ceea ce e, de altfel, normal pentru un om politic cu experienţă. În opoziţie înveţi să te separi de greşeli, de falşii prieteni, dar reuşeşti, în acelaşi timp, să obţii un contact mai dur şi mai adevărat cu realitatea. După unul-două cicluri de felul ăsta, un om politic reuşeşte să evite izolarea în turnul de fildeş, care, vrem sau nu, e totuşi specifică puterii. Vă ajută victimizarea aceasta, cu mătuşa, cu casele? Pentru că şi Traian Băsescu, de la scandalul Flota, a fost văzut de electorat ca o victimă. Nu mă ajută. Eu nu-mi construiesc profilul politic pe asemenea victimizări, ăsta e unul dintre nenumăratele lucruri care mă diferenţiază de Băsescu. Eu mă definesc prin creşterea economică pe care am obţinut-o, prin kilometrii de autostradă construiţi, prin scăderea continuă a inflaţiei, prin primul acord cu FMI-ul dus până la capăt în ţara asta. După o lungă perioadă, bazată pe impostură şi amatorism, sper ca acestea să redevină criteriile în baza cărora e judecat un om politic.
„Băsescu a făcut ce a văzut la Ceauşescu“ Vă pricepeţi foarte bine la politica externă. Cum comentaţi politica externă a României sub Traian Băsescu? Din păcate, România nu „există“ nici în plan regional, nici în plan european sau euroatlantic. În campania electorală, Traian Băsescu a improvizat un program de politică externă în pripă, după ce a plâns la căpătâiul lui Stolojan. Spunea atunci că va merge la reuniuni internaţionale fără cravată, ceea ce ţine de o adolescenţă întârziată. Pe urmă a lansat ideea luptei cu Rusia la Marea Neagră, şi azi privim neputincioşi la preţul gazelor, a lansat ideea axei cu Washingtonul şi Londra, despre care nu am mai auzit nimic, firesc, de vreo trei ani, a lansat ideea marelui parteneriat cu Moldova, ţară cu care avem azi cele mai rele relaţii posibile.
Toată politica noastră externă e rezultatul amatorismului, complexelor şi folosirii unor relaţii internaţionale pentru uz imagologic personal intern. Uitaţi-vă la marele inchizitor Frattini, care ne-a dat lecţiii de justiţie, ani la rând, şi care acum calcă în picioare interesele româneşti în Italia. Băsescu se uită şi tace. Pentru că există un preţ al acestei tăceri. Care ar trebui să fie relaţiile cu Rusia, pentru că aţi avut discuţii private cu Putin? Relaţiile cu Rusia trebuie să fie prieteneşti şi profitabile, aşa cum sunt cele ale mai tuturor partenerilor noştri din NATO sau UE. Cred că România e azi unică în lume prin felul în care a gestionat această relaţie. Am folosit Rusia penibil, ca sperietoare pentru uzul politic intern, şi ne-am aşteptat ca ea să nu bage de seamă lucrul ăsta. Rezultatul e pe măsura acestei scamatorii ieftine. Traian Băsescu a făcut ce a văzut la Ceauşescu, a promovat „demonul rus“ ca să se pozitiveze pe el. Dar vremurile s-au schimbat, nici URSS, nici CAER şi nici Pactul de la Varşovia nu mai există. Eu am trăit activ vremea acelei schimbări şi ştiu ce vorbesc. Doar resursele naturale au rămas la locul lor, şi de ele profită alţii pentru că noi ne luptăm cu ruşii, dând din gură.
CARIERĂ
Drumul întortocheat al unui fost premier
> s-a născut pe 22 iunie 1950, la Bucureşti; > este căsătorit cu Dana Năstase (fostă Miculescu), fiica liderului comunist Angelo Miculescu) şi are doi copii: Andrei şi Mihnea; > a absolvit Facultăţile de Drept şi Istorie-Filosofie la Universitatea Bucureşti; > 1973-1990 - jurist cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române; > 1977-1979 şi 1984-1985 - profesor asociat de drept internaţional public la Academia de Studii Economice din Bucureşti; > 1976-1989 - membru PCR, secretar al UTC; > 9-28 iunie 1990 - deputat FSN; > 28 iunie 1990-16 octombrie 1991 - ministrul afacerilor externe în guvernul Petre Roman; > 16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992 - ministrul afacerilor externe în guvernul Theodor Stolojan; > octombrie 1992-noiembrie 1996 - preşedintele Camerei Deputaţilor; > 2000-2004 - prim-ministru al României; > decembrie 2004 - pierde alegerile prezidenţiale în faţa lui Băsescu; > iunie 2001-aprilie 2005 - preşedinte al PSDt (fost FDSN, fost PDSR); > 23 februarie 2008 - ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al PSD; > a fost acuzat de acte de corupţie, fiind cercetat în prezent în mai multe dosare penale (cel mai mediatizat caz fiind cel în legătură cu blocul din Zambaccian).
MOMENTE
Mereu în conflict cu Băsescu şi cu Justiţia TABERE ADVERSE. Familia Năstase, încadrată de familia Băsescu: foşti vecini, aflaţi mereu pe baricade diferite
PORŢI DESCHISE. Adrian Năstase a primit jurnaliştii în casa din Zambaccian