Evenimentul Zilei > Social > Academia Română, între ţigani, jidani şi DEX
Academia Română, între ţigani, jidani şi DEX

Academia Română, între ţigani, jidani şi DEX

Reprezentantul romilor, Gelu Duminică, arată că ţiganii au "rugat" încă de la prima Adunare Naţională, din 1919, ca termenul să nu mai fie folosit.

Modificarea definiţiilor termenilor ţigan şi jidan, din DEX, ar putea avea tocmai efectul invers celui scontat: ar "legifera" folosirea lor, iar capcana "dublei negaţii" ar face mai mult rău decât bine.
Reprezentanţii comunităţilor rome şi evreieşti şi cei ai Academiei Române şi Institutului de Linvgistică poartă discuţii în vederea rectificării definiţiilor termenilor ţigan şi jidan din noua ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX).
Ce solicită romii şi evreii
Romii reclamă explicaţia de la punctul 3 a termenului ţigan, şi anume "epitet dat unei persoane cu apucături rele", care se regăseşte în ediţia a II-a din 2009 a DEX. Ei solicită ca Academia Română să menţioneze în următoarea ediţie a DEX caracterul peiorativ al cuvântului ţigan, să specifice că folosirea acestuia nu este recomandată şi să definească minoritatea naţională în dreptul cuvântului rom.
Solicitarea organizaţiilor rome are avizul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului (MCA) din România cere modificarea definiţiei cuvântului jidan – "termen injurios la adresa evreilor", pe care îl consideră revoltător şi doreşte, de asemenea, ca în dreptul acestuia să se regăsească menţiunea "peiorativ". În fapt, aceasta a şi existat în ediţia din 1998 a DEX, fiind înlocuită, anul următor, dintr-o eroare, susţin oficialităţile, cu menţiunea "familiar".
Ce oferă Academia Română
Directorul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti", Marius Sala, de asemenea vicepreşedinte al Academiei Române, precizează, din start, că termenii ţigan şi jidan nu pot fi, pur şi simplu, excluşi din DEX.

"Nu putem scoate cuvinte din limbă, nu putem schimba, peste noapte, limba, rezultatul unui proces care durează de secole. Noi am propus, totuşi, anumite soluţii, care, credem noi, dovedesc înţelegere. Noi am făcut propunerile, iar acum aşteptăm răspunsul dumnealor, să vedem dacă şi ce anume acceptă dumnealor. Suntem, aşadar, în discuţii, iar o soluţie nu a fost încă adoptată", a declarat, pentru EVZ, Marius Sala.

Modificările urmează să apară în ediţia din acest an a DEX, ce trebuie trimisă către tipografie până la sfârşitul săptămânii.
Capcana „dublei negaţii"
Pe de altă parte, eliminarea explicaţiilor discriminatorii din DEX, dar păstrarea termenilor, ar putea duce, însă, tocmai la "legiferarea" folosirii cuvintelor în cauză.

Chestionat cu privire la această posibilitate, directorul ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, declară: "În această logică, ar fi un joc al dublelor negaţii, care poate face mai mult rău decât bine! Războiul nu este cu DEX, ci cu un stigmat, cu stereotipul. Noi, oamenii, când comentăm, nu ne raportăm la DEX, ci la o cultură comună, deteriorată în secole, apoi preluată în DEX. Ori, chiar dacă DEX se modifică, cultura rămâne neschimbată, iar noi trebuie să ne batem cu stereotipul. Şi, poate, cine ştie, peste 50 de ani să putem, astfel, folosi termenii în cauză fără alte conotaţii".
"De asemeni, ne rugăm ca, de aici înainte, în toate actele oficiale româneşti să nu se mai folosească pentru noi şi următorii noştri numirea (poreclă) ca batjocură ţigan”
ADUNAREA NAŢIONALĂ A ŢIGANILOR – 1919, Memoriu

EMANCIPARE
Vezi aici definiţia, aşa cum o vor romii
Directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară Împreună, Gelu Duminică, reprezentant al etniei romilor în dialogul cu Institutului de Lingvistică, a declarat că solicitarea reprezintă o doleanţă de aproape un secol.
„Cererea a fost exprimată încă de la Prima Adunare Naţională a Ţiganilor din România, care a avut loc la 27 septembrie 1919, la Dumbrăveni în judeţul Sibiu, în urma căreia a fost semnat un Memoriu care la punctul 2 prevede: De asemeni, ne rugăm ca de aici înainte, în toate actele oficiale româneşti să nu se mai folosească pentru noi şi următorii noştri numirea (poreclă) ca batjocură "ţigan", ci aceasta, dacă nu se şterge cu totul chiar din uzul oficial, să se circumscrie cu o altă denumire care se va afla de corespunzătoare".
Soluţia propusă de etnia romă este: "ROM, -Ă, romi, -e, s.m. şi f., adj ( termenul corect pentru femeie este ROMNIE). Persoană care face parte dintr-o populaţie originară din nordvestul Indiei, care a migrat începând din sec. V în Persia, Asia Mediteraneeană şi în Imperiul Bizantin, în sec. X-XVI în sud-estul şi centrul Europei şi în nordul Africii, în sec. XV în vestul Europei (în special în Peninsula Iberică), iar în sec. XIX şi în cele două Americi şi care vorbeşte o limbă indo-europeană. Pe actualul teritoriu românesc, romii au fost robi până în anul 1856. Din 1990, termenul desemnează apartenenţa la o minoritate naţională recunoscută de Constituţia României".

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: