Anul acesta, începem să rambursăm creditul extern din 2009. Avem bani să ne plătim ratele la timp.

Împrumutul extern cu ajutorul căruia, în 2009 şi 2010, Banca Naţională a României (BNR) a protejat leul, iar Ministerul de Finanţe a avut acces la bani ieftini pentru plata pensiilor şi salariilor a ajuns la scadenţă.

În acest an, Finanţele şi banca centrală încep să plătească primele rate din banii de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), urmând ca, din 2015, să începem să rambursăm sumele primite de la Comisia Europeană, iar în 2022 să achităm şi creditul de la Banca Mondială.

Cât avem de dat înapoi În total, România a primit de la Bruxelles, în cadrul acordului încheiat la începutul anului 2009, 5 miliarde de euro, bani care au fost utilizaţi în totalitate pentru acoperirea deficitului bugetar. Prin credite ale Băncii Mondiale, am atras 600 milioane de euro, iar de la FMI am luat circa 12 miliarde euro. Deşi acordul era semnat pentru 13 miliarde euro, autorităţile au decis să nu mai tragă ultima tranşă, în valoare de un miliard de euro.

Din totalul sumei împrumutate de la Fond, 2,19 miliarde de euro vor fi rambursaţi de Finanţe, iar restul de către BNR, din rezervele internaţionale ale ţării. Conform datelor băncii centrale, la finele lunii decembrie, rezervele internaţionale, compuse din valute plus aur, se cifrau la 37,25 miliarde euro.

Pentru comparaţie, la sfârşitul anului 2008, rezervele internaţionale se situau la 28,27 miliade euro.

Finanţele şi BNR: rambursare fără probleme În total, în acest an, România va vira la FMI, în contul pachetului anterior de împrumut, 338 milioane euro, din care 121 milioane euro îi revin Ministerului de Finanţe, iar restul BNR. Gheorghe Ialomiţianu, ministrul de finanţe, spune că ministerul nu va avea nicio dificultate în a rambursa partea sa din sumă. Mai greu va fi în 2013 şi 2014, când suma de rambursat se va dubla, urmând ca, în 2015, să avem un vârf de plată de 1,8 miliarde euro, estimează Florian Libocor, economistul-şef al BRD.

Şi Valentin Lazea, economistul- şef al BNR, afirmă că "nu este niciun motiv de îngrijorare" în ceea ce priveşte returnarea banilor către Fond, în acest an. Oficialul băncii centrale nu a comentat referitor la impactul asupra cursului valutar, în condiţiile în care este posibil să crească investiţiile străine directe sau să atragem mai multe fonduri europene – sume care ajung în rezerva BNR.

"E un joc cu variabile multiple. E clar că uşurinţa sau dificultatea cu care vom rambursa banii către FMI sunt direct proporţionale cu aceste intrări", a declarat Lazea, pentru EVZ.

O nouă delegaţie FMI

Şi Cezar Mereuţă, şeful Centrului Român de Modelare Economică, susţine că "România nu poate avea dificultăţi în returnarea Europeană", chiar şi fără să intre în banii noului acord. Mereuţă spune că Guvernul nu are motive să utilizeze din aceşti bani, "în măsura în care respectă angajamentele asumate".

 Delegaţia, condusă de Jeffrey Franks, vine pentru a patra evaluare a acordului preventiv, încheiat în 2011. "Uşurarea sau dificultatea cu care vom rambursa banii către FMI sunt direct proporţionale cu intrări precum investiţiile străine directe sau banii europeni.“ VALENTIN LAZEA, economist-şef al BNR

SOLUŢIE DE FINANŢARE

Florian Libocor, BRD: Traiul pe datorie este un trai nesănătos

Anul acesta nu vor exista probleme în rambursarea împrumutului către finanţatorii externi, greul urmând însă să înceapă abia la anul şi, mai ales, în 2015, spune Florian Libocor, economist-şef al BRD Groupe Société Générale, într- un interviu acordat EVZ.

EVZ: Cum prognozaţi că va evolua situaţia din zona euro şi din Uniunea Europeană în general, în 2012? Florian Libocor: Cred că situaţia se va tempera în Uniunea Europeană, iar mingea va fi în terenul Statelor Unite ale Americii.

Consideraţi că România va reuşi să-şi acopere cheltuielile astfel încât să nu apeleze la banii din acordul preventiv încheiat cu FMI şi Comisia Europeană? Cel mai probabil, da. Resursele FMI şi ale Comisiei Europene sunt o soluţie, însă cred că apelarea la această soluţie nu este neapărat necesară.

În acest an vom începe să returnăm din banii luaţi de la FMI şi Comisia Europeană în acordul anterior de finanţare. Cât de mare va fi presiunea pe bugetul statului în aceste condiţii? Anul 2012 nu este vârf de plată. În 2012 avem de plată 338 milioane euro, sumă a cărei acoperire nu cred că va crea probleme. Anii 2013 şi 2014 sunt mai grei, deoarece serviciul datoriei este cu de peste trei ori mai mare decât în 2012, respectiv câte 1,2 miliarde de euro. Vârful de plată va fi în 2015, când serviciul datoriei aferent pachetului financiar extern accesat este de 1,83 miliarde euro, după care vine 2016 cu doar 100 milioane euro.

Ar fi banii din actualul acord preventiv o soluţie? Ar putea fi, însă nu ar fi bine să ne împăcăm cu acest gând. Traiul pe datorie nu este un trai prosper, ci un trai controlat şi nu neapărat sănătos.

Credeţi că vom reuşi să ne încadrăm în limita de deficit bugetar şi structural decisă la Bruxelles? Cred că putem să ne încadrăm în limita Maastricht. Reintrarea în obiectivul Maastricht este o aşteptare fezabilă. Cu alte cuvinte, mă aştept la un deficit de 3% în 2012. Cred că nu are sens să forţăm mai mult decât în situaţia în care se vor optimiza veniturile. Chiar şi aşa, anul 2012 este dificil şi nu cred că trebuie să forţăm poziţia bugetară.