A fost sau n-a fost? Col. (r) SRI Tudor Pacuraru: În 89 am avut Revoluție, cu solidă imixtiune străină
- Iuliu Vlădescu
- 19 august 2020, 13:03
De ce în decembrie 1989 a fost o revoluție cu o solidă imixtiune străină? Răspunsul și toate explicațiile le dă col. (r) SRI Tudor Pacuraru.
El a comparat, în emisiunea „Interviurile EvZ”, răspunzând la întrebările puse de Dan Andronic și Mirel Curea, situația din România cu cea din alte țări foste comuniste.
Întrebat de Dan Andronic dacă în România, în 1989, a fost revoluție sau lovitură de stat, col (r) SRI Tudor Pacuraru a răspuns: „E foarte simplu. Haideți să facem un studiu comparativ. Întotdeauna noi, din păcate, am rămas cu chestia asta de la regimul ceaușist, că noi suntem aparte, cu Burebista, cu nu-știu ce... Nu, domnule, hai să ne uităm la ce s-a întâmplat în celelalte țări foste comuniste. De exemplu în Bulgaria.
Adică un puci. Acolo trei indivizi, trei tovarăși s-au întâlnit în iuie [1989] la București cu Gorbaciov, i-au spus „Tovarășul Gorbaciov, noi avem de gând să-l mazilim pe Jivkov că e mai așa...”, Gorbaciov a spus „Bravo, băieți! Aveți dreptate, dar eu nu mă bag. Ardeți-l!”
Mladenov a fost șeful echipei, dar în spatele lui erau toți tovarășii de la KGB. Adică agenți KGB din biroul politic bulgar. Și atunci au început să-l mazilească, să-l sape pe tovarășul Jivkov... Ăla a început să dea telefoane la Moscova, la propriile sale pile, care i-au spus „Măi, nu mai merge”. El a stat cuminte și la un moment dat l-au pensionat. L-au trimis frumos la Boiana, în suburbiile Sofiei, unde avea și el o vilă, a mai trăit nouă ani de zile, a murit în patul lui. Ăsta este un puci.
Ce-a fost în România, cu demonstrații, cu împușcături, cu oamani în stradă, cu sute de mii de oameni care au ieșit în stradă. Asta e revoluție, nu e puci!
Că a fost o revoltă, că revolta a fost, că n-a fost - cât a fost - confiscată...
Dacă ar fi fost un puci ar fi fost ca la Sofia, lumea ar fi aflat a doua zi din ziare. Jivkov s-a pensionat.
(...)
În România a fost o revoluție cu o solidă imixtiune străină. Oare vreuna dintre revoluțiile secolului XX s-a petrecut fără imixtiune străină? Revoluția survine într-un moment de maximă slăbiciune a statului. Iar străinii, și cei amicali, și cei inamicali, nu sunt nici ei fraieri, văd slăbiciunea, încearcă să profite, să orienteze lucrurile.