ALBUM. În anul în care se împlinesc patru decenii de la prima aselenizare, Editura RAO lansează volumul „Misiune către Lună”, un ghid ilustrat despre explorările astronauţilor.

La 40 de ani de la prima aselenizare, Editura RAO scoate pe piaţă o carte-eveniment: un album elegant ilustrat, cu imagini despre cucerirea Lunii de către om. „Misiune către Lună”, semnat de Alan Dyer, costă 89,99 lei şi are ca bonus un DVD cu „filmul” explorării satelitului natural al Pământului, în special din timpul misiunii Apollo 11. Ediţia românească a cărţii a fost tipărită în condiţii grafice excepţionale tocmai în China, fiind o traducere de Alina Stan după cea apărută anul trecut, în limba engleză, la Weldon Owen.

Cartea apare în colecţia „Enciclopedia RAO” în anul în care lumea ştiinţifică aniversează 40 de ani de la epocalul eveniment. Primii oameni care au pus piciorul pe Lună, pe 21 iulie 1969, au fost astronauţii (selenauţii) Neil Alden Armstrong (născut în 1930), Buzz Aldrin (născut tot în 1930) şi Michael Collins (născut tot în 1930, la Roma), în cadrul misiunii Apollo 11 (program NASA denumit aşa după zeul grec al luminii). Cel deal treilea astronaut a rămas la bordul modulului spaţial şi, din acest motiv, este mai puţin cunoscut. Collins a devenit chiar, în cultura populară, prototipul eroului care, deşi a făcut parte din aceeaşi „gaşcă” cu alţii, a fost aproape uitat.

Antrenamente pentru supravieţuire

Armstrong este cel care a spus celebrele cuvinte: „Este un pas mic pentru un om, dar un salt uriaş pentru omenire”. „La început a rămas pironit pe scară, deoarece nu ştia dacă suprafaţa Lunii va fi precum nisipul mişcător, dar a descoperit că se putea merge cu uşurinţă. Prima sarcină a lui Armstrong a fost să ia o mostră de sol şi pietre, pentru cazul în care ar fi fost nevoiţi să plece în grabă”, explică Alan Dyer.

Autorul american şi-a structurat cartea în două părţi: prima, „Misiune: Luna”, prezintă istoria eforturilor omenirii de a ieşi în spaţiul cosmic, precum şi detalii despre misiunile spaţiale, de la selecţia, antrenamentul şi hrana astronauţilor, la sistemul de pilotare a navelor. „Antrenamentul pentru misiunile Apollo nu s-a desfăşurat doar în simulatoare şi în laboratoare. Astronauţii au exersat mersul pe Lună şi abilităţile de vânători de roci şi în deşerturile pustiite, craterele şi câmpurile de lavă vulcanică de pe Pământ. Alte munci de teren au inclus antrenamente de supravieţuire, pentru cazurile în care ar fi aterizat în partea greşită a globului, fiind nevoiţi să supravieţuiască zile în şir până ce vor fi salvaţi”, arată autorul.

Cea de-a doua parte a cărţii, „Totul despre Lună”, oferă datele tehnice strict necesare pentru o bună cunoaştere a corpului ceresc, un fel de „fişă tehnică” a acestuia, în capitolele „Sistemul Pământ-Lună”, „Fazele Lunii”, „Structura Lunii”, „Aspecte ale suprafeţei”.

Trei astronauţi morţi, în Apollo 1

Prima misiune Apollo ce a avut oameni la bord a fost Apollo 7. Înaintea ei a fost Apollo 1 în 1967. Acesta ar fi fost primul zbor uman din program. S-a transformat însă într-o tragedie când membrii echipajului - Gus Grissom, Ed White şi Roger Chaffee - au murit în urma unui incendiu survenit la modulul de comandă, în timpul unui test pe rampa de lansare.

TRIMIŞII NASA

Cei 12 care au călcat pe Lună

În perioada 1969-1972, 12 astronauţi au păşit pe suprafaţa Lunii, în cadrul misiunilor Apollo 11, 12, 14, 15, 16, 17 (Apollo 13 a fost întoarsă din drum, din cauza unor probleme tehnice). În afara lui Neil Armstrong şi Buzz Aldrin, ceilalţi au rămas aproape necunoscuţi. „ Dacă totul decurge conform planului, oamenii se vor întoarce pe Lună în 2020”, notează Alan Dyer. Ei vor relua explorările lui Apollo 17, din decembrie 1972, prin proiectul „Constelaţie”, al NASA. Rachetele şi navetele aflate în curs de proiectare ar putea fi folosite pentru o misiune pe Marte cu oameni la bord.