Teodor Şuşman este considerat de unii localnici din satul Răchiţele un erou al luptei anticomuniste, în timp ce alţii îl descriu şi azi ca pe un criminal care s-a răzbunat pe duşmanii săi.

Intenţia Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului (CICC) de a-l deshuma pe Teodor Şuşman, un luptător anticomunist din zona Munţilor Apuseni, a născut controverse aprinse în satul Răchiţele, judeţul Cluj.

În timp ce, pentru unii săteni, Şuşman a fost un adevărat erou, alţii spun despre el că ar fi fost un "criminal şi un tâlhar la drumul mare, care n-a tipărit niciun ma nifest şi nici n-a luptat cu adevărat împotriva comuniştilor". Printre cei care contestă public faptul că Teodor Şuşman a fost erou anticomunist se află preotul Teodor Boc, vărul premierului Emil Boc, şi scriitorul Teofil Răchiţeanu.

"L-au chinuit îngrozitor"

Preotul Teodor Boc, vărul actualului premier, spune că banda lui Şusman i-a executat bunicul doar din răzbunare.

"Şuşman a fost primar în Răchiţele, iar după el a venit primar bunicul meu, Paşcu Suciu. Şuşman a crezut că bunicul meu a fost cel care a dispus să-i confişte averea. De aici s-a tras totul. După ce-au venit comuniştii, bunicul meu chiar a făcut puşcărie. Iar când a venit din închisoare a fost prins de banda lui Şuşman. Se îmbrăcaseră în uniforme de miliţieni şi, după ce l-au chinuit îngrozitor, l-au aruncat într-o prăpastie", povesteşte preotul Boc.

Şi-a împuşcat prietenul

Potrivit localnicilor din Răchiţele, aceeaşi soartă a avut-o şi Petru Purcel, tatăl scriitorului Teofil Răchiţeanu. În 1948, când Teodor Şuşman a decis să fugă în munţi, tatăl lui Răchiţeanu a fost printre primii localnici care l-a urmat. Ulterior, cum soţia îi rămăsese singură cu nouă copii, Petru Purcel a decis să se predea Securităţii.

Potrivit documentelor oficiale, Purcel ar fi dat un angajament la Securitate, document obţinut cu forţa, după zile întregi de bătăi şi anchete interminabile, susţine fiul său. Aflând despre angajament, partizanii l-au răpit. "Teodor Şuşman a decis ca Petre Purcel să fie împuşcat. I-a ordonat lui Bortoş Nuşiu, cel mai în vârstă dintre ei, să-l împuşte, ceea ce acesta a făcut imediat", spune Răchiţeanu.

"A fost un adevărat luptător anticomunist"

Pe de altă parte, Gheorghe Petrov, cercetător voluntar la Centrul pentru Combaterea Crimelor Comunismului, consideră că există suficiente probe care să ateste statutul de luptător anticomunist al lui Şuşman.

De aceeaşi părere sunt şi istoricii Institutului de Istorie Orală, din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Ei au publicat în anul 2004 o carte cu mărturiile unor localnici care fie l-au cunoscut pe Teodor Şuşman, fie au avut de pătimit de pe urma acţinilor lui.

Spre exemplu, Gheorghe Florea a fost condamnat la închisoare pe viaţă (a executat 6 ani de muncă silnică - n.r.) pentru că nu a raportat Securităţii că s-a întâlnit pe munte cu Teodor Şuşman.

"În sufletul meu am ştiut că-s certaţi cu regimul, da eu nu mă duc să-i denunţ cu orice preţ. Dacă făceam invers, toată viaţa mea îi aveam pe suflet ca o pată. Aşa că am tras-o serios. Dar măcar acum nu m-arată nimeni cu degetul că uite ăla o făcut cutare şi mă duc oriunde cu fruntea sus", spune Florea.

"Dacă l-a împuşcat tata sau altcineva nu pot să ştiu"

În aceeaşi carte au apărut şi mărturiile lui Traian Şuşman, fiul lui Teodor Şuşman, care are o altă viziune asupra relaţiei dintre tatăl său şi Petru Purcel şi Paşcu Suciu. "După ce l-am găsit la Securitate la Beiuş (pe Petru Purcel - n.r.)... atunci mi-am dat seama că e un trădător. Acum, dacă l-a împuşcat tata sau că l-o-mpuşcat altcineva nu pot să ştiu", spune Traian Şuşman.

Fiul lui Teodor Şuşman a povestit şi de ce tatăl lui îl ura pe Suciu Paşcu. "Când o venit comuniştii ne-o confiscat tot ce-am avut şi pe Suciu Pascu l-o pus primar. Când ne-o luat cheresteaua şi tot ce am avut la joagăr, Suciu Pascu, în loc să ducă scândurile la depozit în Călăţele, le-o vândut prin alte părţi şi foarte puţin o trimis la depozit la Călăţele. Pentru treaba asta l-au arestat pe Suciu şi pe un ajutor de-al lui şi, ca să scape, el s-o angajat să-şi dea concursu’ că să fie arestat Şuşman", conchide Traian Şuşman.

FACSIMIL. Schema Securităţii referitoare la banda lui Teodor Şuşman

DECES

S-a sinucis pentru a nu fi prins

Numele lui Tedor Şuşman apare pentru prima dată în documentele Securităţii în 1949, localnicii spunând că acesta ar fi fugit în munţi încă din 1948. Nemulţumit de faptul a fost obligat să îşi predea gaterele de lemn şi să plătească cotele stabilite de către partidul comunist, Şuşman s-a retras în munţi alături de trei dintre băieţii lui, pentru a-i aştepta pe americani.

De altfel, în arhivele miliţiei există doar câteva informaţii despre nişte "atacuri" comise de banda lui Şuşman. "Începând cu luna iunie, banda trece la acte de teroare şi jaf, în scopul de a se aproviziona, cel mai important atac fiind cel de la Ocolul Silvic Beliş, de unde fură o sumă importantă de bani, lucruri de îmbrăcăminte şi alte materiale", se arată în arhiva Direcţiei de Securitate Cluj.

O altă faptă împotriva "orânduirii comuniste" se referă la atacul asupra magazinului sătesc din Giurcuşa de Sus. O posibilă explicaţie ar fi şi faptul că ofiţerii de securitate au încercat de mai multe ori să-i captureze, fără succes însă, deşi au apelat şi la o serie de informatori.

Deşi există diverse teorii legate de moartea lui Teodor Şuşman, în documentele Securităţii se arată faptul că s-ar fi sinucis. "În decembrie 1951, banditul Şuşman Teodor senior, venind la un cetăţean din comuna Răchiţele şi fiind încercuit de mai mulţi localnici, se împuşcă înainte ca echipa trimisă de organele noastre să ajungă la faţa locului", se arată în documentele Direcţiei de Securitate Cluj.