Zborul spre vise

Zborul spre vise

Pentru ca omul a visat mereu sa zboare de unul singur, fara nici un fel de aparate sau accesorii de plutire, lumea sportului a propus sariturile cu schiurile.

Plictisit de siguranta unei parasute sau de lipsa de diversitate a unui bungee - jumping, omul nu a cautat alte inaltimi. Ba chiar a revenit la propriu cu picioarele pe pamant. Dar numai pentru a pregati cel mai periculos zbor.

Un zbor fara limita de viteza, fara siguranta unei aterizari fericite. Un fel de ruleta ruseasca intre tine si soarta.Cocotat pe o trambulina la zeci de metri de sol, cautatorul de adrenalina nu a mai coborat. Si-a infrant frica, a calcat-o chiar in picioare si, cum curiozitatea nu l-a lasat sa mai dea inapoi, a pornit.

La desprinderea de ultima particica unde e in siguranta, adica capatul trambulinei, schiorul are circa 100 km/h. Stie ca nu se mai poate opri, si asta ii sporeste dorinta de a trai la maxim momentul. Purtat de vant dar si de frica creata automat de un zbor necontrolat, omul devine pentru cateva secunde un vultur in urmarirea prazii. Tinta: un zbor cat mai lung.

Revenit pe pamant, omul - vultur isi primeste rasplata nebuniei sale. Aplauzele unui public contemplativ, fascinat de ideea ca limitele existentei sunt ca si legile. Facute pentru a fi incalcate.

La numai 17 ani, austriacul Gregor Schlierenzauer, este un copil care nu mai inalta de mult zmei. Pentru ca, chiar asa de timpuriu, a ajuns el un zmeu. Si inca unul care taie cu peste 100 km/h vazduhul, pentru a-si opri avantatul "salt" dupa 100 sau chiar 200 de metri de zbor liber. Adolescentul a condus si Austria spre victoria concursului pe echipe, desfasurat duminica la Willingen, Germania.

Dar maretia, visul, isi cere mereu pretul. Si acest pret era cat pe ce sa fie platit de cehul Jan Mazoch, care a intrat in coma dupa ce cazut, dezechilibrat de vantul puternic. Din fericire, soarta a ales ca visul nu trebuie curmat.

Ne puteți urmări și pe Google News