„Zăpada“ lui Pamuk a încins Bookfest-ul şi Mangalia

„Zăpada“ lui Pamuk a încins Bookfest-ul şi Mangalia

Scriitorul laureat cu Nobel şi-a lansat ieri la târgul de carte din Bucureşti ultimul roman şi a primit 10.000 de euro la Festivalul de Literatură de la mare.

Târgul de carte Bookfest, a cărui a treia ediţie s-a încheiat ieri în pavilioanele 13-17 ale Complexului Expoziţional Romexpo, a avut un spaţiu mult mai „aerisit“ şi „generos“ pe care s-au întins standurile uniformizate astfel prin aşezarea unul după altul, în linie draptă, fapt ce nu a previlegiat pe nimeni, în opinia celui mai important organizator, Asociaţia Editorilor din România (AER).

Finalul târgului l-a adus pe Orhan Pamuk, laureatul cu Nobel pentru literatură în 2006, care ieri şi-a lansat la standul Curtea Veche singurul său roman politic, intitulat „Zăpada“. Seara, scriitorul a primit, la Mangalia, şi Premiul Ovidius al Festivalului de Literatură de la Neptun şi Mangalia, în valoare de 10.000 de euro. Astfel, cu această a doua venire-fulger, într-un interval de o lună şi jumă tate, scriitorul de origine turcă a împuşcat doi iepuri dintr-un foc, cum comentau simpatizanţii care au stat ieri o oră la o coadă imensă pentru ca scriitorul să le dea autografe la standul de la Curtea Veche.

Organizare cu probleme

Deficienţele organizatorice nu au lipsit însă. Un secret desăvârşit înconjura multă vreme evenimentele târgului, care se situează categoric pe ultimul loc, dintre toate manifestările similare, la capitolul comunicare. Astfel, programul proiecţiillor de film şi al concertelor rock, desfăşurate în fiecare zi în Pavilionul cu număr „ghinionist“ 13, a rămas secret până în ultimul moment, deşi au cântat nume de certă valoare, precum Ada Milea, Kumm, Luna Amară şi Travka.

Miros de mici şi sonorizare proastă

Pentru a ajunge la târg, a fost un drum foarte complicat. Nu aveai unde parca maşina, înconjurai un gard imens de fier care încadrează noile construcţii de la Romexpo. Până la pavilionele cu târgul de carte, te pierdeai într-o sumedenie de alte târguri, printre care şi cel de utilaje pentru industria alimentară.

Miros de mici şi salată de varză, lume pestriţă, zgomote ciudate, cutremure până în temelii, din cauza forjărilor din curte, toate i-au încadrat pe cei mai fini intelectuali, Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihăilescu, Micolae Manolescu, veniţi să vorbească la lansările unor titluri de calitate.

Invitaţii de la cele mai multe lansări au fost de neauzit, din cauza sonorizării proaste a microfoanelor.

O altă problemă a fost dată de imposibilitatea contorizării numă- rului de vizitatori. Teoretic, fiecare dintre cei care călcau pragul Pavilionului, după un obositor ocol al şantierului aflat în faţa intrării, primea un bilet de intrare în valoare de 5 lei, sumă care putea fi recuperată odată cu prima carte cumpărată. Ghinionul a făcut însă ca, în aceeaşi perioadă, să se desfăş oare, în Pavilionul Central şi în apropiere, încă două manifestări: un târg de mâncare şi un târg dedicat băuturilor alcoolice. Biletul de intrare era comun, dar cei de la poartă neglijau să le dea celor care se îndreptau spre Bookfest şi tichetul aferent. Astfel că destul de mulţi cetăţeni s-au prezentat la standuri cu... tichetele de la mâncare şi băutură, aflându-se în imposibilitatea de a-şi recupera banii.

Volume de 2 lei

Reducerea de 20% a cam fost cea oferită de majoriatea editurilor care au practicat acest sistem de atragere a cititorului (iar cele mai multe au înţeles această necesitate). În cazul unor cărţi foarte scumpe, această reducere devenea într-adevăr substanţială.

De exemplu, printre cele mai scumpe cărţi ale târgului s-au aflat dicţionarele şi enciclopediile editate de moldovenii de la Litera Internaţ ional. Impozantul „Noul dicţionar universal al limbii române“, care costă în mod normal 179 de lei, era redus la 140 de lei. La fel, „Dicţionarul Oxford al limbii engleze“, la fel de masiv, coborâse de la 180 de lei la 100 de lei, deci o reducere de aproape jumătate.

La polul opus s-a aflat colţul agenţiei de difuzare Stand, care oferea, aruncate pe parchet, o multitudine de cărţi - vechi - la preţul de 2 lei. Lumea se îmbulzea la cărţile care erau cele mai ieftine ale târgului şi unde putea găsi titluri de Emilio Salgari - din seria „Sandokan“, de Maurice Dekobra - „Madona din tren“ sau antologia „Erotismul în literatură“, deci cărţi cu care să se poată destinde şi să uite de urâţenia vieţii cotidiene.

CEA MAI GREA CARTE

„Atlasul creaţiei“ are 7 kg

Un alt record s-a înregistrat la această ediţie a Bookfest: cea mai „grea“ carte a târgului, de şapte kilograme, putea fi găsită la standul Fundaţiei Taiba. Fundaţia este specializată în distribuţia cărţilor despre religia musulmană: teologie islamică, cărţi despre adevărata tradiţie a Islamului, în româneşte sau în alte limbi. Cartea cea mai grea era „Atlasul Creaţiei“ (foto), editat de Global Publishing din Istanbul, şi distribuit aici, aparţinându-i lui Harun Yahya, un mare gânditor musulman. Puteau fi văzute şi cântărite cele două volume în limba engleză, fiecare în greutate de şapte kilograme, ca şi un volum din varianta în limba italiană. Albumul inventariază toate speciile de fosile descoperite, din punctul de vedere al creaţionsimului, încercând astfel să dea o replică eficientă teoriei evoluţioniste dominante.