Firma soţului deputatei PSD de Iaşi are datorii din 2008 către un furnizor de materiale de servicii. Creditorul cere partajul averii pentru a-şi recupera banii.

Familia deputatei PSD Luminiţa Iordache (parlamentar de Iaşi) a ajuns în atenţia publică pentru o datorie de 23.500 de lei către un furnizor de materiale de construcţii.

Cazul este ieşit din comun pentru că firma păgubită, lanţul internaţional Arabes que, a cerut partajarea bunurilor familiei Iordache pentru a-şi putea recupera paguba.

Explicaţia e simplă: firma aparţine soţului deputatei, iar cei doi împart o vilă într-un cartier select al Iaşiului. Arabes que vrea să vândă vila pentru că nu mai există nicio altă soluţie.

Partaj fără divorţ

Partajarea bunurilor între doi soţi care nu divorţează e ceva rarisim. Mai ales când te trezeşti cu un asemenea proces în instanţă fără să ai habar despre acest lucru.

Acţiunea a fost introdusă la cererea firmei Arabesque, iar deputata PSD spune că nu ştie despre ce este vorba. În 2008, Arabesque a vândut firmei familiei Iordache, reprezentată de soţul Constantin, nişte materiale de construcţii în valoare de 23.500 de lei, pentru care a primit un bilet la ordin cu termen după câteva luni, în februarie 2009. Cum la încasare biletul nu a putut fi onorat, Arabesque a introdus clasicele procese de somaţie de plată, ba a şi cerut autorizarea intrării cu forţa în sediile firmei pentru a imobiliza bunuri pe care să le vândă la licitaţie pentru recuperarea datoriei. Fără succes.

„Nu ştiu despre ce este vorba, soţul meu se ocupă de aceste lucruri.” LUMINIŢA IORDACHE deputat PSD

Au păţit-o şi alţii

Ca ultim şi cel mai radical mijloc, în urmă cu câteva săptâmîni, societatea i-a dat în judecată pe soţii Iordache, cerând judecătorilor să dispună împărţirea între ei a vilei de sute de mii de euro pe care o deţin în comun în municipiul Iaşi.

„Este o procedură legală prin care unul dintre soţi primeşte casa, iar celălalt este obligat, după efectuarea unei expertize, să îi plătească o sultă partenerului, însemnând contribuţia lui la construcţia casei. Ulterior, casa va fi scoasă la licitaţie”, explică un executor judecătoresc din Iaşi.

E doar al doilea caz din ultimii ani, o altă situaţie de acest gen fiind cererea de partaj a unui apartament introdusă de o firmă de telefonie mobilă împotriva unui bărbat care nu şi-a plătit factura la telefon. Şi era vorba doar de câteva sute de lei.

Cererea a fost admisă de judecători, iar apartamentul a fost scos la licitaţie, aşa că soţii Iordache au de ce să fie îngrijoraţi. Următorul termen al procesului lor va avea loc pe 19 aprilie. Luminiţa Iordache a evitat subiectul, spunând că sunt afacerile soţului, însă cei doi au colaborat întotdeauna în conducerea firmelor de familie.

Cuplul deţine mai multe spaţii comerciale în Iaşi, iar cu ceva timp în urmă Constantin Iordache a recunoscut în presa locală că dato rează mult exigenţei manageriale a soţiei.  

Și subprefectul este executat silit

O altă victimă a goanei după recuperarea datoriilor este subprefectul de Iaşi, Cristian Marian Angheluţă. Acesta a girat un împrumut făcut, în 2007, de un cunoscut la una dintre instituţiile financiare cunoscute pentru acordarea de împrumuturi în termen scurt.

„Am girat un împrumut pentru cineva, iar acea persoană nu şi-a plătit ratele, ba a şi dispărut între timp. De-abia am putut să pun mâna pe un bun al lui ca să-mi recuperez paguba întrucâtva”, spune Angheluţă.

Cum între timp datornicul a întins-o fără a-şi mai plăti ratele, societatea s-a îndreptat împotriva giran tului şi l-a dat în judecată atât pe el, cât şi prefectura, pentru a impune poprirea pe salariul subprefectului.

La începutul lunii trecute, verdictul judecătorului a fost trist pentru Angheluţă: „Validează poprirea înfiinţată în dosarul de executare silită 693/2008 al BEJ Zacornea Constantin, până la concurenţa sumei de 100.418,78 lei”.

Prin urmare, circa o treime din venitul lunar al lui Angheluţă va merge de acum înainte direct în contul creditorului, şi asta mulţi ani de acum încolo. Anterior, Angheluţă fusese urmărit de creditor şi la fostul loc de muncă, de şef zonal la RAR.