Procesul primului deţinut străin suspectat de acte de terorism împotriva SUA a început la New York.
Ahmed Khalfan Ghailani, tânărul de cetăţenie tanzaniană acuzat de conspiraţie în atentatele împotriva ambasadelor Statelor Unite ale Americii din Kenya şi Tanzania, din 1998, a fost transferat săptămâna aceasta de la Guantanamo Bay, la New York, astfel încât să i se asigure dreptul la un proces transparent, în Statele Unite.
El este trimis în judecată pentru 286 de capete de acuzare, aduse împotriva sa de către procurorii militari americani. În atentatele din 1998 au murit 224 de oameni, printre care şi 12 cetăţeni americani.
Printre acestea sunt incluse consipraţie cu Osama Bin Laden şi alţi membri al-Qaeda, în atentate împotriva americanilor, precum şi acuzaţii de crimă pentru toţi angajaţii ambasadelor care au murit în urma atacurilor din 7 august 1998. Tanzanianul a pledat vinovat pentru acuzaţiile care i se aduc.
Controverse în SUA
Vestea transferului şi a procesului a stârnit deja dezbateri încinse în presa americană, dar şi în cadrul clasei politice. Reprezentanţi ai partidului republican au declarat, joi, că acest transfer cauzează un precedent periculos, care ar putea permite celorlalţi 200 de presupuşi terorişti, de la Guantanamo Bay, să aibă parte de un tratament similar. Răspunsul administraţiei Obama la această critică a venit sub forma unei declaraţii publice, prin care reprezentanţii presedinţiei au argumentat faptul că acest demers „oferă unui terorist şi unui criminal o serie adiţională de drepturi constituţionale. Chiar dacă va fi trimis la închisoare, Ghailani va putea fi pus în libertate după ce îşi va servi sentinţa în închisoare.”
Faptul că ambele partide americane au decis să reacţioneze public la transferul lui Ghailani în Statele Unite reprezintă modalităţi diferite prin care acestea încearcă să manipuleze societatea civilă americana.
Deşi strategia de campanie republicană, bazată în esenţă pe instaurarea panicii în rândul cetăţenilor americani, titrată de către presa internaţională sub forma sintagmei „politics of fear”, a eşuat, aceştia continuă să alarmeze cetăţenii de rând, prin prezentarea unor situaţii emoţionale în termenii cei mai tragici cu putinţă. Majoritatea republicanilor, care au dat declaraţii publice joi, l-au numit pe Ghailani terorist, criminal şi un pericol public. Nu a existat nici cea mai voalată încercare de a respecta drepturile de bază ale acestuia, care implică nevinovăţia până la proba contrarie. Din declaraţia purtătorului de cuvânt al preşedintelui Obama, nici democraţii nu au fost mai rezervaţi în legătură cu nevinovăţia cetăţeanului de origine tanzaniană.
Torturile dintre zidurile Guantanamo Bay Atenţia sporită asupra acestui caz este legată de faptul că de rezultatul acestuia depinde, într-o oarecare masură, viitorul închisorii din Cuba. Din momentul în care a fost numit preşedinte, Barack Obama a anunţat public decizia sa de a porni demersurile pentru închiderea complexului Guantanamo Bay.
În ultimii cinci ani au ieşit la lumină zeci de declaraţii amănunţite din partea deţinuţilor care au fost torturaţi, unii dintre ei nevinovati, care au afectat credibilitatea Statelor Unite, atât la nivel intern, cât şi internaţional. În ciuda dovezilor încălcării drepturilor acestor indivizi, administraţia republicană a negat complet toate aceste dovezi. Cuvântul "tortură" nu este folosit în discursurile politicienilor, un alt termen fiind folosit, cel de „tehnici avansate de interogare”.
În urmă cu doar câteva luni, New York Times dezvăluia povestea uluitoare a unui cetăţean irakian, care a fost torturat de patru ori pe zi, timp de aproape o luna, până când procurorii militari au concluzionat că acesta era nevinovat. Nu este astfel surprinzător că o parte semnificativă a clasei politice americane, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile, doresc sistarea activităţii în cadrul complexului Guantanamo Bay.
Prezentarea lui Ghailani în faţa unei curţi americane este un pas înainte, însă unul relativ minor. Acesta nu este acuzat direct de crimă, nu este o figură importantă, una care să fie identificată direct de cetăţenii americani, iar presupusa complicitate a sa se referă la un caz mult mai puţin emoţional decât antentatele din 11 septembrie sau războiul din Irak.
Săptămâna trecută, în cadrul vizitei efectuate în Egypt, Obama a declarat că politica externă a Statelor Unite se va schimba radical şi că statele arabe vor fi angajate în dezbateri internaţionale. Iar acest caz este prima dovadă că acest lucru se va întâmpla, întrucât decizia de a trimite în judecată un suspect musulman pe teritoriul SUA este de a arăta arate lumii întregi schimbarea de strategie a noii administraţii.
Pe de altă parte, procurorii au un caz solid împotriva lui Ghailani: există dovezi irefutabile care arată legătura dintre Ghailani şi Al-Qaeda, dar şi între acesta şi teroriştii sinucigaşi care au detonat explozivele în 1998. Dacă acest act va fi buturuga ce va răsturna carul numit Guantanamo Bay rămâne încă de văzut. Cea mai importantă consecinţă a aducerii lui Ghailani în Statele Unite este faptul că dezbaterea cu privire la viitorul închisorii din Cuba este readusă în vizorul atenţiei publice.
Recomandările noastre
