Victor Alistar, despre volumul de muncă din instanțe: Este aproape inuman

Victor Alistar, despre volumul de muncă din instanțe: Este aproape inumanVictor Alistar / sursa foto: captură video

Sistemul de justiție din România se confruntă cu dificultăți majore legate de volumul mare de muncă, durata procedurilor și lipsa resurselor umane necesare pentru funcționarea eficientă a instanțelor. Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), susține că aceste probleme nu își au originea în interiorul instanțelor, ci în modul în care statul a administrat domeniul în ultimii ani.

Într-un interviu acordat publicației DCNews, acesta a vorbit despre presiunea ridicată din instanțe, despre legislația dificil de aplicat și despre efectele subfinanțării sistemului.

Potrivit lui Alistar, dificultățile întâmpinate de cetățeni atunci când interacționează cu sistemul judiciar sunt reale, însă explicația lor trebuie căutată în modul în care statul a gestionat resursele și organizarea sistemului.

„Cetățenii care intră în interacțiune cu justiția observă că sunt chestiuni legate de durata foarte lungă a procedurilor, de legislație absolut haotică, care până la urmă este greu de interpretat și ajunge să primească soluții divergente de la o instanță la alta pe aceeași problemă de drept. Adică sunt lucruri de discutat. Ca în orice sistem”, a afirmat Victor Alistar.

Subfinanțarea și reformele din justiție au amplificat presiunea din instanțe

Reprezentantul ÎCCJ susține că durata mare a proceselor și presiunea asupra judecătorilor sunt legate direct de lipsa resurselor umane și de reformele implementate fără o evaluare detaliată a impactului asupra activității instanțelor.

Potrivit lui Alistar, cererea legitimă a cetățenilor pentru soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil presupune existența unui număr suficient de judecători și de personal auxiliar. Fără aceste resurse, volumul de muncă devine dificil de gestionat.

„În ceea ce privește chestiunea legată de durata proceselor și de normare, astea sunt ca o consecință directă a reformelor Bolojan și a subfinanțării sistemului. Pentru că dacă noi vrem, de pildă, și este legitim ca cetățenii să spună «e firesc să mi se judece cauza într-un termen rezonabil», ca să fac chestiunea asta am nevoie de resursă umană”, a declarat acesta.

ÎCCJ

ÎCCJ. Sursa foto: Arhiva EVZ

El a explicat că instanțele se confruntă și cu un număr ridicat de litigii generate de decizii administrative contestate în instanță. În opinia sa, în multe situații administrația refuză să acorde anumite drepturi cetățenilor, ceea ce duce la creșterea numărului de procese.

„Comportamentul administrației este acela de a refuza să-i dea cetățeanului dreptul pe care îl are. Și îl trimite pe cetățean să se judece. «Dacă îți dă instanța judecătorească, îți dau și eu». Și avem zeci de mii de litigii în materia pensiilor, zeci de mii de litigii în materia autorizațiilor și așa mai departe”, a spus Alistar.

Judecători cu un volum de muncă peste media europeană

Un alt aspect semnalat de purtătorul de cuvânt al ÎCCJ este încărcarea foarte mare a judecătorilor din România comparativ cu media europeană. Conform datelor prezentate de acesta, fiecare magistrat gestionează un număr de dosare mult mai mare decât colegii din alte state ale Uniunii Europene.

„Cam ăsta este raportul: de 2,4 ori mai mult decât media Uniunii Europene număr de dosare pe judecător. Este firesc să nu poată să le facă și este firesc în acel moment să-ți apară și erori”, a afirmat Victor Alistar.

Pentru a explica dimensiunea acestei presiuni, el a comparat situația cu cea din sistemul medical. „Un medic poate, să spunem, pe anumite specialități să facă șase operații pe zi. Îi soliciți să facă 15 operații pe zi. Cam ăsta este raportul”, a spus acesta.

Justiție

Justiție. Sursă foto: Freepik

În unele instanțe, numărul hotărârilor pronunțate anual depășește 1.200, iar în instanțele superioare se ajunge la aproximativ 700 de hotărâri pe an, în condițiile în care complexitatea cauzelor este mai ridicată.

„Vorbim de o medie de dosare, la anumite instanțe ajungem de peste 1200 de hotărâri pe an… gândiți-vă ce înseamnă să citești dosarele astea (…) este aproape inuman”, a declarat Alistar.

Creșterea numărului de plecări din justiție

Pe fondul acestor condiții de lucru, reprezentantul ÎCCJ a atras atenția și asupra creșterii numărului de demisii din sistemul judiciar. Potrivit lui Alistar, în ultimul an s-a înregistrat un număr record de plecări, inclusiv în rândul magistraților cu experiență.

„Într-un an de zile s-a înregistrat un număr record, comparând cu alți ani, de demisii din sistem a unor oameni care sunt cu 10-15 ani vechime în sistem”, a afirmat acesta.

El a explicat că profesioniștii din domeniul juridic au alternative în alte profesii, unde există mai puține restricții și, uneori, venituri mai mari.

„Un profesionist foarte bun al dreptului poate activa în alte profesii juridice, cu mai puține interdicții și cu nivel de venituri mai mari”, a spus Alistar.

Soluțiile propuse pentru funcționarea sistemului de justiție

În opinia purtătorului de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție, una dintre soluțiile principale pentru reducerea presiunii asupra instanțelor este creșterea numărului de posturi și deblocarea concursurilor pentru accesul în magistratură.

„Soluția ar fi să crească numărul posturilor. Se permită de asemenea și deblocarea concursurilor pentru a putea să faci accederea directă în magistratură pentru profesioniștii cu minim 5 ani”, a declarat Alistar.

El a subliniat că sistemul de justiție trebuie tratat ca un serviciu public esențial, iar funcționarea acestuia depinde de resursele pe care statul le alocă.

„Nu pot să dau vina pe un medic care este singur pe secție (…) pentru că nu-i vina acelui medic, ci este vina administratorului (…) La fel este și în justiție”, a concluzionat reprezentantul ÎCCJ.

Surse: