O descoperire uimitoare a fost făcută recent în Creta: urme umane care ar fi fost lăsate acum circa 5.7 milioane de ani. Însă în acea perioadă se presupune că nu existau în Europa strămoși îndepărtați care ar fi putut lăsa aceste urme. Dacă va fi confirmată, descoperirea va avea un impact enorm asupra istoriei și evoluției speciei noastre.

Cineva ar fi pășit pe o plajă în Creta acum circa 5.7 milioane de ani! La auzul acestei afirmații întreaga comunitate științifică ar fi râs, suțtinând că așa ceva este imposibil, întrucât într-o perioadă așa îndepărtată nu existau încă strămoși care să-și fi lăsat amprentele, amprente asemănătoare cu cele ale omului modern, niciunde în lume și cu atât mai puțin în Europa.

Totuși, profesorul polonez Gerard D. Gierlinski, împreună cu colegul Grzegorz Niedzwiedzki, au publicat recent un articol, în revista Proceedings of the Geologists' Association, în care relatează despre descoperirea unor urme în apropierea localității Trachilos, în regiunea occidentală a Cretei.

Aceste urme sunt deosebit de asemănătoare cu cele ale omului modern, având impronta a cinci degete și a calcaiului unui picior. Nici tipologia si nici perioada in care ar fi fost lasate aceste urme nu sunt insa conforme cu ceea ce se cunoaste despre aparitia si evolutia speciei noastre.

Urmele lasate acum circa 4.4 milioane de ani de catre l'Ardipithecus ramidus, gasite in Etiopia, apartinand unor primi ominizi, sunt asemanatoare cu a maimutelor si nicidecum cu ale noastre. Cum este posibil ca urmele gasite in Creta, care ar apartine unor creaturi care ar fi trait cu 1.3 milioane de ani inainte de ominizii din Etiopia, sa fie atunci asa de asemanatoare cu ale noastre?

Ba mai mult, se crede ca specia noastra a luat nastere si s-a dezvoltat in Africa si ca nu ar fi iesit din acest continent pina cel putin acum 1.8 milioane de ani. Nu existau urme in exteriorul Africii, atat de indepartate in timp, pana acum. Urmele cele mai vechi pana in prezent fusesera descoperite in Tanzania, fiind lasate acum 3.7 milioane de ani da Australopiteci.

Cum au datat cercetatorii urmele gasite in Creta? Cu ajutorul algelor. Practic, acu 5.7 milioane de ani Creta era unita cu contientul European. Resturile de alge descoperite sub urme si deasupra acestora au permis cercetatorilor datarea acestora cu, se considera, o buna aproximatie.

Exemplarele care ar fi lasat urma ar fi trait deci in perioada crizei mesiniane, care a avut loc intre 6 si 5.4 milioane de ani in urma, si in care Stramtoarea Gibraltar s-a închis iar Marea Mediterană, fiind izolata de Oceanul Atlantic, s-a evaporat. In locul acestei mari s-a format un bazin uscat, cu adancimi de pană la 3,2 - 4,9 km sub nivelul oceanului. Fenomenul s-a petrecut datorita faptului ca Marea Mediterană are o rata de evaporare ridicata si depinde de apele Oceanului Atlanticului pentru a-i furniza deficitul de apa pierdută prin evaporare.

Aceasta descoperire este cu adevarat incredibila. In plus vine imediat dupa o alta descoperire: un grup de cercetatori care a descoperit fragmente de mandibula in Grecia si Bulgaria sustine cum ca acestea apartin unor stramosi indepartati care ar fi trait acum 7.2 milioane de ani.

Daca vor fi confirmate aceste rezultate vor pune in discutie ceea ce se credea pana acum despre aparitia si evolutia speciei noastre. Este oare posibil sa fi existat doua linii evolutive, cea africana si cea legata de descoperirile efectuate in Europa? Sau este vorba despre erori de interpretare a urmelor descoperite care ar fi de fapt mult mai recente decat cred cercetatorii?

Cercetarile continua si desigur in urmatorii ani vom avea mai multe date si informatii legate de aceste fascinante rezultate, care vor putea confima sau nu datarea urmeor din Creta ca apartinand unei perioade de acum circa 5.7 milioane de ani.

 

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro