Caucazul a devenit peste noapte teatru de război. Georgia a lansat în noaptea de joi spre vineri o ofensivă militară de proporţii împotriva regiunii sale separatiste proruse Osetia de Sud, după intense dueluri de artilerie în apropierea capitalei Ţinvali. Rusia a intervenit imediat, trimiţând avioane şi formaţiuni de blindate în sprijinul separatiştilor şi avertizând că agresiunea va fi plătită scump, astfel încât cele două state sunt practic în stare de război.

„Rusia poartă un război împotriva noastră, pe propriul nostru teritoriu, şi suntem într-o situaţie de autoapărare împotriva unui vecin mare şi puternic“, declara ieri preşedintele georgian Mihail Saakaşvili.

Declanşarea conflictului confirmă avertizările din ultimele luni ale Moscovei, potrivit căreia recunoaşterea independenţei Kosovo, proclamată unilateral în februarie, precum şi aspiraţiile Georgiei de aderare la NATO, amplifică pericolul unor conflicte sângeroase şi deschide perspectiva separării provinciilor rusofone Abhazia şi Osetia de Sud.

Rusia a intervenit în Osetia de Sud 08:30 Preşedintele rus Dmitri Medvedev a anunţat în această dimineaţă că o operaţiune militară rusă este în curs în Osetia de Sud, scopul fiind acela de a "constrânge parte georgiană să facă pace", anunţă agenţia rusă Interfax.

Rusia a confirmat conflictul cu Georgia şi presa internaţională informează că trupele celor două parţi s-au ciocnit aseară în Osetia de Sud. 09:00 "Forţele noastre de menţinere a păcii duc o luptă crâncenă împotriva armatei georgiene, în apropierea capitalei osete Ţinvali", a anunţat purtătorul de cuvânt al armatei ruse, citat de Interfax.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a declarat că tancurile ruseşti au invadat Osetia de Sud şi acuză Rusia de bombardarea a trei baze militare din portul Poti, de la Marea Neagră. Liderul gruzin a cerut intervenţia urgentă a Statelor Unite.

10:30 Două avioane militare ruse au bombardat o poziţie de artilerie a armatei georgiene situată în apropierea oraşului Gori, anunţă Reuters. Oraşul georgian se află la numai 50 de kilometri de capitala Osetiei de Sud, Ţinvali.

10:45 Armata rusă a anunţat că a eliberat capitala osetă Ţinvali, informează AFP.

10:52 Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, susţine că peste 1.500 de persoane au murit în urma violenţelor din Osetia de Sud, iar potrivit vicepremierului rus Serghei Sobianin, peste 30.000 de refugiaţi au părăsit regiunea de la începutul ofensivei georgiene în Osetia de Sud, Reuters. 11:20 Rusia acuză Ucraina de implicare în conflict, prin dotarea cu armament a trupelor georgiene. "Guvernul ucrainian încurajează Georgia la genocid în Osetia de Sud", a fost poziţia ministerului de externe rus pe site-ul oficial al insitituţiei.

13:10 Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a dezminţit anunţul oficialilor ruşi, care au informat că 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa în conflictul din Osetia de Sud. "Sunt minciuni flagrante", a spus liderul gruzin pentru AFP, adăugând că niciun civil nu şi-a pierdut viaţa. 15:00 Într-un reportaj AFP, se prezintă un grup de oseţi dintr-o mică localitate situată la nord de Ţinvali, dornici de a lupta împotriva Georgiei. "Noi vrem pacea, dar ce poţi face, este imposibil cu ei. Noi ne apărăm", spune unul dintre voluntarii oseţi din localitatea Djava, aprobat de restul grupului. Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili este acuzat că "doreşte să transforme", cu forţa, oseţii în georgieni.

Secretarul Consiliului de Securitate georgian anunţă că armata gruzină a doborât zece avioane de luptă ruse. Oficialul de la Tbilisi adaugă că aproximativ 100 de gruzini, militari şi civili, şi-au pierdut viaţa astăzi.

Atac fulgerător la Ţinvali

În noaptea de joi spre vineri, lupte violente între forţele georgiene şi cele osete au izbucnit în apropiere de Ţinvali, capitala Osetiei de Sud. Tiruri de mortieră şi de artilerie s-au abătut asupra oraşului dinspre poziţiile georgiene, potrivit autorităţilor locale, citate de AFP. Şeful forţelor georgiene de menţinere a păcii din Osetia de Sud a declarat că „guvernul georgian a decis să reinstaureze ordinea constituţională în zona de conflict“.

Replica forţelor ruse nu s-a lăsat aşteptată. „Trei avioane Suhoi- 24 ruseşti au pătruns în spaţiul aerian georgian. Unul dintre ele a lansat două bombe în apropierea unei secţii de poliţie din Kareli“, a anunţat purtătorul de cuvânt al ministerului, Şota Utiaşvili. Puţin mai târziu, Tbilisi anunţa că aviaţia rusă a bombardat obiective din oraşul Gori, precum şi două baze militare, şi că forţele georgiene au doborât cinci avioane inamice.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, care a ordonat o mobilizare generală a rezerviştilor, a acuzat Rusia că a declanşat „o operaţiune militară de anvergură“ împotriva Georgiei. „Fac apel la Federaţia Rusă să nu mai bombardeze oraşele georgiene paşnice“, a declarat liderul prooccidental de la Tbilisi, adăugând că forţele georgiene au eliberat cea mai mare parte a capitalei osete.

Într-un interviu acordat CNN, preşedintele georgian a afirmat că a fost martorul unui bombardament al aviaţiei ruse care viza civili. „Am văzut cu ochii mei, eram acolo (...) două avioane ruse au zburat foarte jos (...) lovind o piaţă la o oră de vârf din cursul după-amiezii. Şi au lovit, au lovit mulţimea de oameni. Sunt mulţi răniţi“, a adăugat el. „Lumea întreagă va avea probleme, dacă Rusia rămâne nepedepsită după agresiunea militară împotriva Georgiei“, a avertizat acesta. Rusia promite represalii

La rândul său, Moscova a schimbat tonul. „Conducerea Georgiei a recurs la acţiuni foarte agresive în Osetia de Sud, de fapt a declanşat un război utilizând armament greu şi artilerie. S-au înregistrat victime, printre care şi militari ruşi din trupele de menţinere a păcii. Acest lucru este foarte trist şi va determina măsuri de retorsiune“, a declarat premierul rus Vladimir Putin, aflat la Beijing.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a avertizat vineri că Rusia nu va lăsa „nepedepsită“ moartea „compatrioţilor“ săi, afirmând că Rusia îşi va apăra cetăţenii „indiferent unde se află aceştia“.

Declaraţiile responsabililor ruşi pregătesc justificarea unor eventuale represalii de anvergură. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a făcut acuzaţii grave. „Primim informaţii că o politică de epurare etnică este pusă în aplicare în satele din Osetia de Sud, unde numărul refugiaţilor creşte, panica se intensifică, iar oamenii încearcă să-şi salveze vieţile“, a spus acesta. Conform unui oficial militar rus, citat de RIA Novosti, ieri, la orele după-amiezii, unităţi ale Armatei a 58-a au pornit din Osetia de Nord spre Ţinvali, în sprijinul trupelor ruseşti de menţinere a păcii. Schimbări de poziţii

Situaţia din teatrul de război s-a modificat cu mare repeziciune pe parcursul zilei de ieri; dacă la prânz armata georgiană anunţa că deţine controlul asupra capitalei Ţinvali şi a cvasitotalităţii teritoriului oset, spre seară agenţiile ruse transmiteau că trupele Moscovei au recăpătat controlul asupra unor cartiere din Ţinvali, unde tancurile ruseşti ajunseseră deja, şi că au distrus numeroase blindate şi poziţii georgiene.

Preşedintele oset, Eduard Kokoiti, anunţa ieri că 1.400 de persoane au fost ucise în operaţiunile armate din Ţinvali, iar oraşul a fost practic distrus de bombardamentele georgiene.

Citiţi şi

Filmul primei zile de conflict din Osetia de Sud

REACŢII

Apeluri la calm din marile cancelarii

Casa Albă a cerut, ieri, încetarea imediată a violenţelor din Osetia de Sud şi începerea negocierilor directe între părţile beligerante. „Dorim ca violenţele să înceteze imediat şi ca ambele părţi să înceapă discuţii directe“, a declarat Gordon Johndroe, purtător de cuvânt al Casei Albe, care l-a însoţit pe preşedintele George W. Bush la Beijing, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice.

La rândul său, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a făcut apel, cu puţin timp înainte de deschiderea oficială a Olimpiadei, la respectarea unui armistiţiu olimpic. „Cer tuturor celor care participă la lupte în orice colţ al lumii să respecte armistiţiul olimpic“, a spus Ban Ki-moon.

Uniunea Europeană şi NATO şi-au exprimat serioasele îngrijoră ri privind conflictul izbucnit. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a făcut apel la negocieri directe între cele două părţi, iar un purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Javier Solana, a făcut apel la toate părţile implicate pentru încetarea urgentă a violenţelor.

Preşedintele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Alexander Stubb, a avertizat că situaţia conflictuală creată între Georgia şi Osetia de Sud riscă să devină un război în adevăratul sens al cuvântului. OSCE a trimis de urgenţă un reprezentant la Tbilisi şi va mări numărul observatorilor în regiune de îndată ce situaţia o va permite.

POZIŢIE ROMÅNEASCĂ Meleşcanu denunţă „instituţia conflictelor îngheţate“ Ministrul apărării, Theodor Meleşcanu, a apreciat ieri că Georgia va rezolva pe cale paşnică conflictul actual, arătând că şi România se pronunţă, în mod constant, pentru rezolvarea disputelor prin negocieri, pe cale paşnică. „Credem că orice acţiune militară nu face decât să îngreuneze un proces de negocieri şi de pace în viitor. Regret acest incident, care vine şi pe fondul unei instituţii care deja a început să capete o tradiţie în zona fostei URSS, aşa-numita instituţie a conflictelor îngheţate“, a spus ministrul apărării. „Nu exclud nici posibilitatea, aşa cum s-a mai întâmplat în cazul altor conflicte, a unor anchete pe care să le exercite fie NATO, fie OSCE“, a adăugat Meleşcanu, citat de Mediafax. OSETIA DE SUD Ei vor cu ruşii

Osetia de Sud este o regiune separatistă prorusă care şi-a proclamat independenţa faţă de Georgia imediat după destrămarea URSS şi şi-a apărat-o cu armele. Cu o suprafaţă de 3.900 de kilometri pătraţi şi o populaţie de 70.000 de locuitori, situată la circa 100 de kilometri nord de capitala georgiană Tbilisi, Osetia de Sud speră să se integreze în Federaţia Rusă, aminteşte AFP. Conflictul din Osetia de Sud a izbucnit la sfârşitul anului 1990, când această regiune s-a autoproclamat „republică sovietică“. Această decizie a fost respinsă însă de parlamentul georgian, care a decretat dizolvarea regiunii autonome. Pe 7 ianuarie 1991, preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov a anulat măsurile luate de Georgia şi a trimis întăriri trupelor sovietice staţionate în Osetia, unde începuseră confruntări între naţionaliştii georgieni şi cei osetini. Trupele georgiene au fost alungate pe 19 ianuarie 1992, iar populaţia din Osetia de Sud s-a pronunţat, prin referendum, pentru independenţă şi alipirea la Osetia de Nord (care face parte din Federaţia Rusă). În baza unui acord de încetare a focului, încheiat în iunie 1992, a fost creată o forţă tripartită de interpunere, formată din câte 500 de osetini, georgieni şi ruşi, mobilizată de-a lungul frontierei dintre Georgia şi Osetia de Sud. Autorităţile de la Tbilisi susţin însă că trupele ruse sunt de partea separtiştilor, acuzaţii respinde de Moscova. În ciuda mobilizării acestei forţe, incidentele au continuat. CRONOLOGIE Un conflict mocnit Tensiunile dintre Osetia de Sud şi Georgia s-au accentuat începând cu luna martie a acestui an, aminteşte Reuters. După ce Occidentul a sprijinit Kosovo în demersul de a-şi proclama independenţ a faţă de Serbia, Osetia de Sud a cerut să i se recunoască independenţa faţă de Georgia. În plus, încercarea Georgiei de a se integra în NATO a determinat parlamentului rus să ceară Kremlinului să recunoască independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei. În aprilie, Osetia de Sud a respins propunerea georgiană privind o împărţire a puterii, insistând pentru o independenţă totală. Pe 16 iunie, autorităţile separatiste au afirmat că o persoană a murit şi patru au fost rănite în Osetia de Sud într-un schimb de focuri între georgieni şi forţele locale. Ministrul regional de interne a declarat că Ţinvali, capitala Osetiei de Sud, a fost mai întâi vizată de „tiruri intense“ cu armă automată, mortiere şi lansatoare de grenade din localităţile georgiene Ergneti şi Nikosi. Potrivit lui, forţele Osetiei de Sud „au ripostat trăgând asupra poziţiilor georgiene de unde veneau tirurile“. Conflictul s-a intensificat la începutul lunii trecute, după ce în noaptea de 3 spre 4 iulie s-a înregistrat un intens schimb de tiruri între cele două părţi. Potrivit AFP, forţele georgiene au declanşat un amplu atac, din trei direcţii, asupra regiunii separatiste. Separatiştii au afirmat că trei oameni şi-au pierdut viaţa, iar 11, majoritatea civili, au fost răniţi. Două zile mai târziu au fost înregistrate noi tiruri de armă, dar acestea nu s-au soldat cu victime. EFECTUL KOSOVO ÎMPOTRIVA NATO

Enclavele rusofone, arma secretă a Rusiei Cea mai mare parte a lumii a răsuflat uşurată, în 1991, când URSS s-a destrămat fără violenţele sângeroase izbucnite în spaţiul ex-iugoslav, aminteşte publicaţia americană „Christian Science Monitor“. Puţini au fost cei care au remarcat sălbaticele războaie de secesiune care au zguduit Caucazul şi au născut microstate profund promoscovite, precum Abhazia, Osetia de Sud şi enclava armeană Nagorno- Karabah, din Azerbaidjan.

Împreună cu Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova, aceste mici bucăţi de afaceri neterminate au fost etichetate drept „conflicte îngheţate“, deoarece părea improbabil ca orice ţară mare, inclusiv Rusia, să le recunoască vreodată independenţa.

Dar după ce multe state occidentale au recunoscut Kosovo, fosta provincie a Serbiei, în pofida opoziţiei vehemente a Moscovei, Rusia a slăbit embargoul pe care-l impusese Abhaziei de 14 ani, iar Duma de Stat a adoptat o rezoluţie prin care cerea recunoaşterea completă a independenţei acestui teritoriu. Perspectiva extinderii NATO în Georgia şi Ucraina - doar amânată în cursul summitului NATO de la Bucureşti - a determinat Moscova să-şi intensifice retorica antigeorgiană şi să trimită în Abhazia trupe de genişti specializaţi în construcţii, neacoperite de înţelegerea din 1994. Sarcina lor era de a redeschide o cale ferată abandonată între Rostov (Rusia) şi Suhumi, vitală pentru aprovizionarea trupelor.

Fostul preşedinte Vladimir Putin avertizase încă de la Bucureşti că nici Ucraina, cu estul teritoriului şi peninsula Crimeea dominate de o populaţ ie rusofonă, nu se află întro poziţie tocmai stabilă.

Extinderea NATO - combinată cu ambiţia separată de instalare a unor elemente ale controversatului scut antirachetă american în ţări aflate cândva sub influenţa Moscovei - „ameninţă interesele noastre naţionale“, a apreciat Aleksandr Dughin, şeful unui grup de intelectuali naţionalişti cu sediul la Moscova. Însă Rusia se află pe calea reimpunerii sale ca putere imperială, avertizează acesta.

„Conflictele îngheţate“ postsovietice au început să se acutizeze încă de la jumătatea lunii iunie. Un important comandant militar rus, generalul Aleksandr Burutin, avertiza că, dacă aşa ceva se va mai întâmpla, „consecinţ ele vor fi grave, poate chiar cu vărsare de sânge“. (Constantin Vlad)

ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 15:00