Un an de la debutul pandemiei în România!  Pe 23 martie 2020, la Spitalul Județean din Suceava apărea prima suspiciune de infectare cu coronavirus. Ea vorba de o femeie care fusese plecată în China. S-a dovedit o alarmă falsă, însă ce avea să urmeze în scurt timp a echivalat cu începutul unui război contra cronometru.

Medici despre cele mai grele momente: Nu credeam că e așa grav și că are o așa mare infecțiozitate

“Nu credeam că e așa grav și că are o așa mare infecțiozitate. Noi am căzut toți fiind contacti cu un pacient pozitiv, am stat în izolare și cei cu forme severe au fost spitalizați. Cunoșteam ce e o pandemie doar din cărți, citisem mult, ne uităm seară la TV să vedem știri din Italia, ne uităm pe reviste să vedem ce noutăți sunt, dar realitatea a bătut ce am citi și ce știam atunci.”, povestește unul dintre medicii de la Suceava.

Un ambulanţier din Suceava, primul cadru medical decedat din cauza COVID-19

Cazurile grave care ajungeau la spital au reprezentat un adevărat şoc pentru medici Sunt lecţii pe care nu le vor putea uita curând. “Îmi aduc aminte de oameni care aveau nevoie de oxigen și țipau după aer, Îmi aduc aminte de cazurile tinere care ne implorau să nu îi părăsim. Le strângeam mâinile să le dăm și lor forță din puținul nostru și încredere”, rememorează un alt medic al Spitalului din Suceava.

La scurt timp de la izbucnirea crizei sanitare a avut loc şi prima tragedie. Un ambulanţier din Suceava a fost primul cadru medical care a murit, răpus de coronavirus. Fiecare dintre colegii lui privea cu groază spre viitor. Stăteau chiar şi 24 de ore la muncă, în condiții de război: fără hrană, fără să îşi vadă familiile şi, în multe cazuri char şi fără echipamente.

Un an de la debutul pandemiei!  Condiții de război: se cârpeau combinezoane cu bandă adezivă

Improvizația a fost cuvântul de ordine, tot ca la război. Combinezoanele erau cârpite cu bandă adezivă, criza de măşti lua proporții. Cei din linia întâi erau trimiși pe front cu mâinile goale.

“Funcționalitatea spitalului a fost profund afectată. Au fost oamenii care au lucrat non-stop. I-am găsit într-o stare de epuizare extraordinară. Au fost nopți în care pentru 100 și ceva de pacienți era un singur doctor pe două etaje. Aveam echipamente dar nu erau circuite stabilite. Am încercat atunci dar nu era nimic stabilit”, este o altă mărturie de la Suceava.

Echipa coordonată de Ionel Oprea a scris un raport privind neregulile găsite

La Spitalul Județean de Urgență Suceava a fost cel mai mare focar de coronavirus din țară. În nebunia de la Suceava, parlamentarii PSD au avut prioritate la testare în fața cadrelor medicale.

Alte probleme critice: nu au existat circuite de separare a pacienților COVID și non-COVID, iar protecția angajaților spitalului era inadecvată și improvizată. Protecția personalului de la Spitalul Județean din Suceava, cu excepția unor angajați din UPU, sectorul de Boli Infecto-contagioase și Sectorul Boli Interne – COVID-19, a fost “inadecvată, necorespunzătoare și improvizată”, a arătat raportul echipei secretarului de stat Ionel Oprea.

În ceea ce privește circuitele funcționale specifice, deși spațiul de spitalizare era împărțit în sectoare COVID-19 și non-COVID, “nu s-a putut identifica nicio decizie a conducerii, recomandare a specialiștilor epidemiologi sau o practică în curs care să asigure dimensionarea și separarea lor”, a arătat raportul.

Sursa: Antena 3