Inginer și om de știință, încadrat în DIE sub pseudonimul ”Călin”, Pe 24 noiembrie 1973, Răuță pleca în SUA pentru a pregăti vizita lui Ceaușescu la președintele Nixon. Ajunge pe aeroportul din New York și cere azil politic. Pe 9 septembrie 1974 este condamnat la moarte. Totuși, sentința nu a fost niciodată anulată scriptic.

”România este acum un membru al Uniunii Europene. UE interzice condamnarea și executarea”, a explicat unul dintre cei 9 defectori din timpul dictaturii Ceaușescu.

Ce conținea valiza pentru care Ceaușescu l-a condamnat la moarte?

Răuță era însărcinat cu o misiune cheie – el trebuia să pună microfoane în reședința de oaspeți ai președintelui SUA, spionajul românesc sperând să îi asculte pe musafirii care îi urmau lui Ceaușescu. Luase cu el un „accesoriu” vital: o valiză cu documente extrem de importante, care probau acțiunile ilicite ale spionajului românesc. Trebuia să fie întâmpinat chiar de generalul Pacepa, care era la Washington.

Cât despre ingenioasa idee cu microfoanele, „era ideea lui Andruță Ceaușescu, fratele lui Ceaușescu, că ce ar fi să se instaleze microfoane la casa de oaspeți a Casei Albe? Vroiau să știe care erau comentariile după vizită… O tâmpenie pentru că alea trebuiau să fie înregistrate și date de la banda de înregistrare la o mașină… Serviciile secrete oricând își dădeau seama ce caută mașina asta din când în când în fața casei de oaspeți…”.

De ce a devenit defector?

„În România nu erau drepturi umane, asta nu era secret de stat”, a explicat fostul colaborator DIE unul dintre motivele trădării sale. Un agent CIA alături de alți agenți FBI a venit în camera de hotel în care era cazat.

În 1973, când a cerut azil politic, avea dovezi clare ale acțiunilor de spionaj din timpul Războiului Rece. Însă americanii nu le-au folosit pentru că Nicolae Ceaușescu era așteptat de Richard Nixon într-o vizită considerată istorică. „Aveau o admirație pentru Ceaușescu, eu nu nu știam”. Pe de altă parte, americanii avea o uriașă problemă de credibilitate, celebra afacere Watergate.

Americanii i-au promis că îi vor aduce familia alături, însă asta nu s-a întâmplat. Stabilit în SUA, Constantin Răuță intră în conflict inclusiv cu  Secretarul de stat Henry Kissinger, omul forte al diplomației americane în deceniul 7. Acum 4 ani i-a scris o scrisoare lui Kissinger.

„Speram să îl șantajez pe Ceaușescu”. Familia lui Răuță, moneda de schimb a dictatorului

„Vedeau în Ceaușescu o spărtură în blocul sovietic, dar era o minciună”, a relatat Răuță. „Speram să-l șantajez pe Ceaușescu să îmi dea familia”, care era ținută ostatică în România. Este ținut la baza Coast Guard, iar valiza ajunge la Ceaușescu. Fără soluții, începe să facă lobby, dă interviuri și vorbește la congresul american cu gândul „să fac presiune să-mi dea familia. Au fost 82 de senatori și congresmeni care au scris” în susținerea lui.

Jimmy Carter

Lucrurile se schimbă odată cu noul președinte Jimmy Carter. Începe și renegocierea raporturilor de putere dintre americani și regimul comunist. „Jimmy Carter a întrebat pe Ceaușescu ce vrea în schimbul soției mele și a copilului și răspunsul a fost să vină în vizită oficială în România…”. Însă mai are de așteptat până să își revadă familia.

De două ori s-a încercat asasinarea sa

Fostul colaborator DIE a relatat și două incidente, pe care le consideră tentative de a fi asasinat. „Într-o după-amiază tăiam iarba. Văd un individ cu o mașină break cu număr de New York. Merge pe alee și sună la ușă. Îl întreb ce vrea. Văd cum duce mâna sub jachetă. M-am dus la FBI și le-am dat numărul de la mașină. L-au arestat. Era unul de la mafia, a mărturisit că primise bani ca să mă ucidă…”

Al doilea incident are legătură cu activitatea lui Răuță în cadrul comunității. „A fost cu imigrația. Unii zic că a fost o întâmplare, preotul care era la biserică zicea că e agent al lui Ceaușescu, acum nu pot să știu”.

Deși era condamnat la moarte, s-a întâlnit cu Iliescu

Începe să lucreze ca inginer de electronică și telecomunicații, la NASA, în cadrul Goddard Space Flight Center Greenbelt. Timp de 10 ani, a ajutat la dezvoltarea sistemului de protecție antirachetă. Munca sa de cercetător îl aduce în preajma lui Iliescu, chiar înainte de Decembrie 1989.

Procesele prin care a solicitat anularea sentinței de condamnare la moarte, după Revoluție, au durat până în 2010. Din 2011 a fost cetățean român. Deși era condamnat la moarte, s-a întâlnit cu fostul președinte Iliescu. S-a stins din viață în iunie 2020.

Iată versiunea integrală a unui interviu-eveniment: