Sursa foto. Pixabay
Din cuprinsul articolului
O directivă a Uniunii Europene stabilește renunțarea completă la materialele plastice până la „1 ianuarie 2030”. Astfel, „pungile de plastic, ambalajele de plastic sau plasele de plastic pentru fructe vor fi interzise”.
UE impune interzicerea plasticului până în 2030
În plus, vor dispărea și ambalajele de plastic pentru condimente cum ar fi pliculețele de ketchup. Sistemul irlandez Repak, care sprijină reciclarea finanțată de industrie, a transmis un mesaj companiilor membre, ce includ supermarketuri, hoteluri sau producători, recomandându-le să renunțe de pe acum la plastic pentru a se pregăti de momentul în care va intra în vigoare Directiva UE.
Repak a explicat că și învelișurile de plastic de pe produse precum castraveții sunt, de asemenea, susceptibile de a fi interzise, precum și orice farfurii sau tăvi de plastic care nu pot fi justificate în mod clar pentru nu se pierde alimentele sau care nu folosesc unei mai bune igiene.
Totuși, este probabil să existe unele excepții de la noile norme, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2030, pentru produsele fragile, cum ar fi zmeura și alte fructe moi. Tad Kirakowski, reprezentant al ONG-ului de mediu Voice, a precizat că rata noastră de reciclare stagnează, dar cantitatea de materiale pe care trebuie să le sortăm este în creștere. Oamenii chiar se luptă să țină pasul cu volumul acestor materiale. Numeroase sondaje au arătat că consumatorii își doresc mai multă sustenabilitate din partea comercianților.
Cum ajunge plasticul în organismul nostru?
Plasticul a devenit omniprezent în viața cotidiană, de la ambalaje alimentare la sticle de apă și articole de uz casnic. Cercetările recente avertizează că plasticul poate ajunge în organismul nostru, iar acest fapt aduce o serie de riscuri serioase pentru sănătatea noastră.
Microplasticele, definite ca fiind bucăți mici de plastic, cu o dimensiune mai mică de 5 milimetri, provin fie din descompunerea materialelor plastice mai mari, fie sunt fabricate direct în această dimensiune.
Aceste particule pătrund în corp prin mai multe căi: prin alimentație – una dintre principalele surse este apa potabilă, fie că este din sticle de plastic sau din surse naturale, care a fost demonstrat că conține microparticule de plastic, precum și fructele de mare, care consumă particule din oceane.
De asemenea, prin aer – microplasticele pot pluti în aer și pot fi inhalate, iar fibrele textile din haine sintetice, precum poliesterul sau nailonul, eliberează microplastice atunci când sunt purtate sau spălate.
Nu în ultimul rând, produse de uz personal multe cosmetice și produse de îngrijire conțin microplastice sub formă de microsfere, cum ar fi exfoliantele și paste de dinți, chiar dacă recent s-au făcut eforturi pentru a elimina aceste substanțe.
Pericolele microplasticului pentru sănătate
Studiile în domeniu arată că prezența microplasticelor în organism poate avea consecințe grave. Microplasticele care ajung în corpul nostru pot declanșa reacții inflamatorii. Sistemul nostru imunitar poate percepe aceste particule ca pe niște invadatori și trimite celule imunitare pentru a le elimina, dar acestea nu pot fi ușor descompuse, ceea ce poate duce la inflamații cronice.
În plus, plasticul conține substanțe chimice precum ftalații și bisfenolul A (BPA), care sunt cunoscuți pentru perturbarea sistemului endocrin și afectează producția hormonală, influențând negativ reproducerea și dezvoltarea.” Cercetările sugerează și un „risc de cancer, deoarece substanțele chimice din microplastice pot crește riscul de cancer, cum ar fi cel mamar sau de prostată. Totodată, ingestia de microplastice poate irita tractul digestiv și poate afecta absorbția nutrienților, iar particulele pot transporta bacterii sau toxine ce pot provoca infecții sau alte probleme de sănătate, scrie stiripesurse.
Recomandările noastre
