Mâine se încheie lucrările de foraj la cel mai lung tunel din lume, care străpunge Alpii pe o lungime de 57 de kilometri. Tunelul rutier şi feroviar va fi dat în exploatare din 2017.

O freză cu diametru de 9,5 metri va perfora mâine ultima porţiune din tunelul Gotthard, iar scena va fi urmărită în direct de milioane de oameni. După 15 ani de muncă şi o investiţie de peste şapte miliarde de euro, elveţienii au reuşit să creeze o galerie de 57 de kilometri, care străbate Alpii.

Cel mai mare tunel din lume va permite ca distanţa dintre Zürich şi Milano să poată fi parcursă în numai două ore şi 40 de minute, cu o oră mai puţin decât în prezent. Asta se va întâmpla din 2017, când tunelul va fi dat în folosinţă la întreaga capacitate. Trenurile de pasageri vor putea circula cu 250 km/h, în timp ce garniturile de marfă, cu 160 km/h, de două ori mai rapid decât se circulă în prezent.

Miercuri, Renzo Simoni, şeful companiei Alptransit Gotthard AG, povestea că "mai avem doar un metru şi jumătate" de săpat.

În 2017, pe aici vor trece circa 300 de trenuri cu 250 km/h

Din motive de siguranţă, pe "Şantierul secolului" - aşa cum îl numeşte presa elveţiană - vor avea vineri acces doar 200 de persoane. Elveţienii au pregătit o adevărată regie pentru această inaugurare, transmisă în direct la televizor. Liniştita localitate Sedrun (centru est), pe sub care vor trece trenurile, se pregăteşte să primească numeroşi ziarişti şi fotoreporteri, precum şi pe cei care au participat la lucrări.

Unul dintre telespectatori va fi Siim Kallas, comisarul european al transporturilor. "Este un proiect remarcabil", a spus Siim Kallas, regretând că nu va putea fi de faţă vineri. De la Luxemburg, miniştrii europeni ai transporturilor vor urmări evenimentul la televiziunea elveţiană.

15 ani de foraj

Situat la 2,5 km adâncime, tunelul este considerat succesul omului în luptă cu roca dură a Alpilor. Peste 13,5 milioane de metri cubi de stâncă au fost excavate de aici de-a lungul celor 15 ani. Circa 2.500 de persoane au participat la lucrări, iar opt dintre acestea şi-au pierdut viaţa în accidente de muncă.

În Cartea Recordurilor, tunelul Gotthard va detrona galeria japoneză Seikan, care are 53,8 km şi face legătura între insulele Honshu şi Hokkaido.

Planurile vecinilor sunt mari, dar avansează greu

Prin tunelul Gothard vor putea trece circa 300 de trenuri din 2017, mult mai multe decât acum, prin actualul tunel, construit în urmă cu 128 de ani şi care are o lungime de 15 km.

Şi alte trei ţări vecine cu Elveţia plănuiesc construirea unor tuneluri prin Alpi. Proiectele Austriei, Italiei şi Franţei avansează însă foarte lent, potrivit presei elveţiene. Italia şi Austria construiesc tunelul Brenner. Costurile celor 55 km de galerie sunt estimate la 11 miliarde de euro. Până în 2013, UE va acoperi 50% din costurile de proiectare şi 27% din cele de construcţie. Lucrările la tunel vor începe cel mai devreme anul viitor şi vor dura 12 ani, potrivit estimărilor.

Alt tunel - Mont-Cenis - va face legătura între Saint-Jeande-Maurienne (Franţa) şi Venaus (Italia), care va fi parte din tronsonul Lyon-Torino. Costurile ajung la 7,5 miliarde euro. Termenul de finalizare se întinde până în 2023.

România, în urmă şi la tuneluri

Aceste performanţe depăşesc cu mult imaginaţia, în cazul în care ne raportăm la evoluţia şi dimensiunea lucrărilor autohtone. Prin comparaţie, cel mai mare tunel din România, Tunelul Teliu, de pe calea ferată Hărman - Întorsura Buzăului, este de 14 ori mai mic. Teliu are o lungime de numai 4,3 kilometri şi a fost construit de o firmă germană în cinci ani, în intervalul 1924-1929.

SUB PĂMÂNT. Freza cu diametrul de 9,5 metri şi dinamita au învins roca dură a Alpilor

CUM SE LUCREAZĂ LA NOI

De trei ani modernizăm 47 km de cale ferată

Românii se uită cu invidie la realizările elveţienilor, în condiţiile în care, la noi, lucrările demarează cu bâlbâieli, durează ani de zile şi ajung aproape mereu să coste mai mult decât estimările iniţiale.

Un exemplu edificator este reabilitarea tronsonului de cale ferată Câmpina-Predeal. După trei ani de la demararea lucrărilor, fiecare tren care circulă pe ruta Bucureşti-Braşov şi retur, întârzie, în medie, 100 de minute zilnic. Cei 47 km de cale ferată sunt străbătuţi acum cu o viteză de circa 15 km/oră.

În timpul acesta, firma Porr nu a reuşit să modernizeze nici jumătate din lucrare, pentru care va primi aproximativ 215 milioane de euro - 75% finanţare de la Uniunea Europeană şi restul de la CFR Infrastructură. În ciuda întârzierilor, compania a cerut şi suplimentarea sumei cu câteva milioane de euro.