Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se arată îngrjorați de propunerile ministrului Tudorel Toader care modifică Legile justiției, criticând „orice demers de șubrezire a independenței sistemului judiciar”. Ei acuză că măsurile ar avea ca „scop mărirea influenței Guvernului asupra numirilor, controlului și sancționării și, indirect, asupra activității procurorilor și judecătorilor”. Studenții solicită Executivului să demare un proces de amplă consultare publică.
„Considerăm că propunerile ridicate în data de 23 august de ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, sunt direct incidente asupra bunului mers al sistemului și necesită din această cauză o dezbatere mai largă, o mai mare transparență și consensul acordat cu bună-credință al tuturor actorilor din sistem că sistemul judiciar trebuie să fie independent, imparțial și orientat către respectarea valorilor statului de drept” susține Marius Deaconu, președintele ANOSR, într-un comunicat de presă.
Cu toate că salută unele măsuri ale de ministrul Justiției, studenții avertizează că aplicarea unora dintre propuneri ar putea avea un impact negativ.
„Deși credem că unele măsuri precizate de către ministrul justiției pot contribui la eficientizarea activității din sistem și la o mai bună organizare a acestuia, precum transferarea unor atribuții ale plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la secțiile acestuia, anumite propuneri ar trebui să fie tratate cu maximă prudență, ținând cont de repercusiunile negative pe care le-ar aduce aplicarea acestora.
Ne puteți urmări și pe Google News
Una dintre cele mai alarmante propuneri este impunerea unui prag de vârstă de 30 de ani pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii (INM). Față de această propunere, în primul rând credem că vârsta a fost propusă fără vreo fundamentare științifică conform căreia vârsta de 30 de ani ar asigura o maturitate profesională pe care ministrul justiției și-o dorește. Deși recunoaștem importanța experienței profesionale în exercitarea prerogativelor magistraților, vârsta nu reprezintă un etalon al maturității, iar altele sunt mecanismele pentru formarea acestei experiențe. Într-adevăr, susținem că se poate deschide o dezbatere despre atribuțiile pe care le poate exercita un tânăr magistrat, garanțiile procesuale de a răsturna hotărârea și modalitățile de avansare în funcție, însă corelate cu sprijinul continuu și eficient, construit prin metode create de experți în domeniu. Până la urmă, scopul propus de a asigura experiența profesională va avea efecte contrare, ținând cont că mulți tineri competenți, care după obținerea licenței vor intra pe piața muncii, vor ezita să își asume un nou început, în magistratură, la 30 de ani.
Îngrijorătoare este și inițiativa subordonării controlului magistraților înspre Ministerul Justiției, prin mutarea Inspecției Judiciare din structură autonomă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în subordinea Ministerului Justiției. Având în vedere scopul extrem de important al Inspecției Judiciare, de „a contribui la îmbunătățirea calității actului de justiție, a eficienței și a eficacității sistemului judiciar, prin intermediul unor verificări independente și de evaluare a activității acestuia”, considerăm că este imperios ca Inspecția Judiciară să rămână o structură îndepărtată de influențele politice. Altminteri, există posibilitatea, ce nu trebuie permisă, ca verificările îndreptate spre activitatea și conduita magistraților, conform Codului Deontologic al Judecătorilor și Procurorilor, să nu asigure publicul larg de independența și credibilitatea necesară acestor demersuri. Mai mult decât atât, este extrem de important pentru judecători să aibă garanția unei evaluări și verificări care să elimine arbitrarul și eventuale influențe politice în stabilirea motivelor invocate în stabilirea inspecției.
De asemenea, considerăm că ar trebui menținut un echilibru între componentele puterii executive, Guvern și Președinte, în ceea ce privește participarea la procedura de numire a procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), cât și a Procurorului-general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Un alt aspect care poate avea consecințe negative importante este subordonarea procurorilor față de superiorul ierarhic și în aspectele de fond, nu doar de legalitate, cu atât mai mult în condițiile în care rolul Ministerului Justiției și deci influența politică în numirea procurorilor șefi, controlul și sancționarea magistraților ar urma să crească”, susține ANOSR în document.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, miercuri, proiectul de lege privind legile justiţiei. El a precizat că vor fi modificări semnificative care vizează scoaterea din procedura de numire a președintelui României a șefilor Parchetelor, trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministerului pe care îl conduce și schimbarea statutul procurorilor şi judecătorilor și a organizării CSM.
Recomandările noastre
