Teza de doctorata a Laurei Codruța Kovesi stârnește noi dispute
- Ramona Feraru
- 18 decembrie 2016, 16:28
Cătălin Grigoraș -profesor la Universitatea Denver Colorado – SUA: ”Doctoratul Laurei Kovesi, o mușamalizare ordinară”
Jurnaliștii romîni au făcut un interviu, în exclusivitate, cu unul dintre cei mai buni experți pe care INEC i-avut de-a lungul timpului.Este vorba despre Cătălin Grigoraș, expert de voce și vorbire, fost director adjunct la INEC, aum profesor la Universitatea Denver din Colorado – SUA unde predă anchetatorilor americani secretele expertizelor pe voce și vorbire. Cătălin Grigoraș susține că ”doctoratul Laurei Kodruța Kovesi este ”o mușamalizare ordinară a unei realități, executată cu încalcarea oricăror norme în materie de expertize”, susțin jurnaliștii de la luju.ro.
”Povestea acestei teze de doctorat si a deciziei CNATDCU pare a fi un plagiat al celebrei povesti cu imparatul dezbracat. Sunt multe aspecte interesante in toata aceasta afacere. Spre exemplu rolul unei comisii de experti este de a analiza materialele de expertizat, o teza de doctorat in acest caz, si a constata daca acestea sunt conforme, autentice, contrafacute, plagiate. Rolul unei comisii de experti nu este de a indica masurile ce trebuie luate ulterior de catre cei care au dispus expertiza. Constat ca in acest caz comisia de experti a constatat plagiatul, a emis judecati de valoare fata de calitatea tezei, si a dat si indicatii cu privire la gradul de nevinovatie al autorului si la solutia pe care sa o dea CNATDCU. Imaginati-va cum ar arata o expertiza medico-legala, contabila, criminalistica sau tehnica in care expertul si-ar depasi competentele stiintifice si ar indica magistratilor gradul de vinovatie al unui suspect sau inculpat si ce masuri judiciare sa ia in continuare, pe cine sa elibereze din arest s.a.m.d. In plus va invit la un exercitiu de imaginatie si o scurta calatorie in timp. In luna iunie 2016 autorului tezei de doctorat a fost decorat de Ambasada Frantei, iar in luna noiembrie 2016 de catre ambasada Suediei. Sa incercam acum sa revenim la sfarsitul lunii noiembrie sau inceputul lui decembrie, si va intreb care estimati ca ar fi fost probabilitatile ca expertiza intocmita de catre o comisie de cadre didactice din Franta si decizia CNATDCU sa fi fost: (1) favorabile autorului tezei si urmate de niste scandaluri in presa romaneasca si atat si (2) potrivnice autorului tezei? Va dati seama ce tzunami diplomatic ar fi starnit probabilitatea (2)? Aici se poate discuta inclusiv despre interesul national imens al altor state ca aceasta afacere sa fie in continuare musamalizata intr-o tara in care presa reprezinta oficial amenintare la adresa sigurantei nationale. In alte tari plagiatul se constata pur si simplu public, dupa cum si in Romania s-a expus si se expune public, si este o chestiune de onoare ca lucrarea sa fie retrasa imediat iar universitatea, pentru a-si pastra imaginea, sa retraga titlul de doctor. Ulterior autorul care se considera nedreptatit se poate adresa instantei si sa incerce sa o convinga ca plagiatul dovedit public este de fapt o lucrare originala. De asemenea este procedura fireasca la universitatile de top din lume de a-si prezenta pe site-urile proprii tezele de masterat si de doctorat. Aceasta dovedeste transparenta, asumarea noului in stiinta, si permite altor cercetatori sa beneficieze de cele mai noi idei sau rezultate in domeniu si sa le utilizeze si citeze in proiecte stiintifice viitoare. In Romania este exact pe dos, Universitatile nu publica pe internet tezele de doctorat, iar unele teze sunt tinute ascunse de Biblioteca Nationala. Esenta cercetarii stiintifice este de a oferi societatii ceva nou, fie o teza de masterat sau de doctorat, fie un articol de specialitate, fie un produs. O teza tinuta la secret nu ofera nimic, sau ofera doar privilegii discutabile, imorale sau ilegale unui numar extrem de redus de persoane”.
Comisia de experti sustine ca doar 4% din teza este furt intelectual
Incerc sa-mi imaginez ce s-ar intampla daca la frontiera ar fi depistat un camion cu tigari iar 4% din incarcatura nu ar avea factura. Sau ce ar face chiar procurii DNA daca la o perchezitie ar gasi ca 4% din marfa sau bani nu au acte justificative, sau ca 4% din TVA a fost rambursat ilegal. Ar inchide ochii pe motiv ca 4% este nesemnificativ? Oricum comisia sustine una iar programul iThenticate altceva, si cu totii vedem imparatul gol...
Aceasta nu este o nota proasta pentru autor, pentru comisia de experti si pentru CNATDCU?
Din interiorul padurii asa se vede, dar din afara ei nota proasta este din nou in dreptul celor multi care fie nu vad, fie ignora astfel de practici, si prefer sa ma opresc aici cu aceste comentarii...
Ce ar fi trebuit facut? Sau ce ar trebui facut de acum inainte?
In primul rand nu trebuiau numiti experti din Franta. Consider ca era predictibil ca o astfel de comisie nu va putea sau nu va fi lasata sa creeze un cutremur in Franta sau la nivel international. Ar fi insemnat ceva inimagibil, un scenariu apocaliptic: retragerea titului de doctor, retragerea decoratiilor din Franta si Suedia, chestionarea in tarile de origine a ambasadorilor de la Bucuresti si guvernelor straine care in repetate randuri au laudat public conducerile Binomului, decredibilizarea unor politicieni de la Bucuresti si Bruxelles, compromiterea conducerilor SRI si MJ si a tuturor celor care au contribuit la numirea sefului DNA, precum si a ideii de anticoruptie in Estul Europei, decredibilizarea diviziei presa a SRI, si multe alte efecte pe care poate nici nu le intuim acum, poate chiar si reeditarea filmuletului cu precupetele din Piata Obor. Practic intr-un cazinou s-ar fi refacut nu doar cartile, ci tot jocul de la inceput. Incercati sa faceti un tabel cu doua coloane: in prima scrieti numele persoanelor, institutiilor si/sau tarilor care apreciati ca au avut interes direct ca afacerea sa fie musamalizata si au beneficiat de solutia CNATDCU, iar in a doua coloana mentionatii pe restul, si veti avea filmul perfect, obiectiv al celor intamplate. Pe viitor trebuie schimbate mentalitatile si mai multe legi in Romania si armonizate cu cele din UE, dar aceasta este o alta discutie.
Si dvs. ati fost plagiat...
In 2004 am fost plagiat intr-un curs de criminalistica al unei facultati de drept cu sediul aproape de Autostrada Soarelui, cursul a devenit si bibliografie la un concurs de angajat experti criminalisti la Ministerul Justitiei, iar a doua zi dupa ce i-am prezentat doamnei secretar de stat Alina Mihaela Bica dovezile plagiatului pagina de internet a INEC a fost modificata si cursul datat 2002. In ultimii ani am fost plagiat in expertizele criminalistice efectuate de INEC din subordinea Ministerului Justitiei, care a si incasat taxele de expertiza, si am informat instantele si am oferit dovezi in acest sens. De fiecare data judecatorii au inchis ochii si pe diferite canale am primit “salutari cordiale” din Romania. Recent am fost plagiat si in doua articole internationale si de fiecare data editorii au retras lucrarile, iar autorii si-au cerut scuze prin e-mail. Articolele lor aveau intre 6 si 8 pagini, nu peste 400 de pagini sau doar 20 ca in cazul tezei despre care m-ati intrebat.
Ce estimati ca li se poate intampla plagiatorilor si celor care au calcat in picioare Drepturile Omului in Romania?
Sistemul are radacini mult prea adanci in Romania si nu poate fi schimbat in cativa ani, iar aceste persoane vor ramane intangibile in viitorul predictibil. As prefera insa sa le atrag atentia celor care au puterea de a numi ambasadori si de a elibera din functii generali SRI. Trimiterea la posturi pe la ambasade, consulate sau alte organizatii internationale, sau recompensarea cu trecerea in rezerva si pensii respectabile a unor magistrati si ofiteri SRI care au calcat in picioare Conventia Europeana a Drepturilor Omului, practica Curtii de la Strasbourg, precum si legislatia nationala va transmite in continuare noilor generatii de magistrati si de ofiteri SRI mesajul ca aceasta este cheia succesului, si in niciun caz munca onesta, profesionalismul si respectarea legilor tarii. si ma tem ca exact aceste practici se vor perpetua, inconstienta unor politicieni, magistrati si ofiteri de informatii fiind la cote nebanuite, precum si interesul lor imens de a sterge urmele abuzurilor si ilegalitatilor si de a bloca orice anchete. Poate ca peste ani, dupa ce faptele se vor fi prescris, unele persoane avizate vor incepe sa confirme ca celebra decizie CCR privind interceptarile a fost bine conceputa in secret ca un colac de salvare aruncat SRI-ului sa iasa dintr-o situatie care incepuse sa devina imposibila si alarmase inclusiv unele capitale ale unor state partenere.