Istoria de mai jos ese grăitoare pentru criza profundă în care se află Occidentul, care se predă în fața asaltului islamist.

Omar Khadr, născut în Canada, membru al unei familii de jihadiști pakistanezi, apropiați ai lui Bin Laden (tatăl său, Ahmed Khadr era chiar locotenentul șefului Al-Qaida), avea 15 ani atunci când a aruncat o grenadă rusească spre un medic militar american, care alerga să-l ajute, într-o luptă din 2002, în Afganistan.

Medicul a murit pe loc.

Omar Khadr va fi închis la Guantanamo, devenind cel mai tânăr prizonier din lagărul cubanez cu teroriști. Susține că a fost torturat.

Junele jihadist se va afla în centrul unei lungi bătălii juridice în Canada și Statele Unite.

Pe 7 iulie 2017, guvernul canadian i-a prezentat lui Khadr scuze smerite pentru relele tratamente la care ar fi fost supus și i-a depus în cond 8 milioane de dolari americani.

„Sperăm că această declarație și suma negociată cu guvernul îl vor ajuta în eforturile sale de a începe un capitol nou și optimist în viața sa alături de concetățenii canadieni”, se arăta într-un comunicat al statului canadian.

Cine este mai exact jihadistul pe care guvernul progresist al lui Trudeau l-a transformat în victimă, umplându-l de bani, citiți mai jos, conform unei biografii realizate de Dreuz.

Omar Khadr s-a născut la Toronto pe 19 septembrie 1986, fiu al unei mame arabe palestiniene și al unui tată egiptean, cu puternice legături cu Frăția Musulmană, care va deveni mâna dreaptă a lui Ossama Bin Laden.

După 11 septembrie 2001, FBI l-a adăugat pe Khadr senior pe lista de responsabili căutați pentru atacurile teroriste împotriva World Trade Center și a Pentagonului.

Omar, al treilea dintre cei șase copii ai familiei (patru băieți și două fete), făcând adesea naveta între casa mamei din periferia orașului Toronto și o casă din Peshawar (Pakistan), de unde tatăl Ahmed strângea fonduri pentru teroriști, operațiune camuflată sub titulatura „opere de caritate”.

În 1995, Ahmed este arestat în Pakistan și acuzat că a finanțat bombardarea ambasadei Egiptului de la Islamabad, în care, pe lânga atacatorul kamikaze, au mai murit 16 persoane.

La momentul atacului, fiica sa cea mai mare, Zaynab, era logodită cu egipteanul Khalid Abdullah, acuzat că a achiziționat unul dintre camioanele folosite la atentat.

Ahmed afirmă că este nevinovat, face greva foamei și este dus la un spital.

Fotografiile vremii îl arată pe Omar, atunci în vârstă de 9 ani, la căpătâiul tatălui său, în timp ce familia înlăcrimată imploră guvernul canadian să-l elibereze.

Într-un gest premonitoriu pentru ce i se va întâmpla lui Omar peste două decenii, guvernul de la Ottawa îi ia apărarea lui Ahmed Khadr, pentru că este „cetățean canadian”. Puțin importa că era suspectat de terorism.

Premierul canadian Jean Chrétien merge într-o vizită în Pakistan și intervine pe lângă omologul său, Benazir Bhutto, luându-i apărarea lui Ahmed.

Acesta este eliberat câteva luni mai târziu.

La coborârea din avion, la Toronto, Ahmed sărută pământul.

Dar familia Khadr nu face mulți purici în Canada. După puțin timp, se întoarce în Pakistan, unde Ahmed își reia ocupația cu „lucrările de binefacere”, stabilind legături cu talibanii și Al-Qaida.

Pentagonul notează: „Călătorind cu tatăl său, Omar se întâlnește personal cu mai mulți conducîtori Al-Qaida, inclusiv pe Bin Laden, pe Ayman Zawahiri, pe Muhammad Atef și Sair al Adel.”

Zawahiri, strategul militar Al-Qaida, i-a luat locul lui Bin Laden, fiind astăzi liderul grupării jihadiste. Atef a fost șeful militar Al-Qaida, înainte de a fi ucis de o dronă americană în 2001, iar Adel a fost inculpat pentru atacul din 1998 împotriva ambasadei Statelor Unite din Kenya, în care au murit 200 de oameni. Este în continuare în libertate.

Familia lui Omar a trăit în complexul lui Bin Laden de la Jalalabad, de unde acesta și frații lui au fost trimiși în tabere de antrenament Al-Qaida.

Potrivit forțelor de securitate americane și canadiene, Ahmed era unul dintre principalii finanțatori ai acestor tabere.

Cu o lună înainte de a intra într-o celulă Al-Qaida, în 2002, Omar a fost trimis de tatăl său să se intruiască în utilizarea explozibililor.

Lui Omar i se pregătise să facă parte dintr-o celulă alcătuită din membri Al-Qaida și ai Grupului de luptă libian, în calitate de luptător și de traducător, pentru că, pe lângă engleză, vorbea paștuna, araba, dari și puțină franceză.

Omar a învățat să lanseze grenade propulsate și rachete și a devenit un specialist în plasarea explozibililor improvizați, folosiți pentru a arunca în aer vehicule blindate americane în Afganistan.

În mijlocul ruinelor complexului de la Ayub Kheil, unde a fost prins Omar, au fost descoperite înregistrări video prezentându-l pe Omar și un alt militant Al-Qaida plasâdn bombe pe marginea rutelor circulate din Afganistan.

Omar a fost responsabil și cu strângerea de informații privind mișcările trupelor americane din vecinătatea aeroportului Khost, în Afganistan.

Omar Khadr nu a purtat uniformă și s-a amestecat cu populația civilă pentru a obșine informații utile. Misiunea sa de luptă pentru Al-Qaida a durat două luni.

Convins că va muri la Ayub Kheil, pe 22 iulie 2002, s-a gândit că nu mai are nimic de pierut și a aruncat grenada care l-a ucis pe medicul american, rănind un alt soldat, potrivit documentelor judiciare.

Când americanii au trimis doi soldați afgani să negocieze predarea, militanții Al-Qaida, tovarășii lui Omar, i-au secerat cu focuri de armă, provocând o luptă crâncenă care a durat patru ore.

Când jihadiștii au lansat grenade, militarii americani au cerut întăriri. În câteva minute, elicopterele Apache au aruncat explozobili, inclusiv două bombe de câte 225 de kilograme, și au tras mii de gloanțe.

Când tirul s-a oprit, un grup de soldați americani a pătruns în complex pentru a evalua pagubele și a căuta eventuali răniți.

Potrivit tribunalului militar, „Khadr nu a avut impresia că soldații americani se pregăteau să-l atace sau să tragă asupra lui. Dimpotrivă, Khadr știa că soldații intră în complexul militar pentru a căuta răniți și morți și că schimbul de focuri se încheiase.”

Singurul supraviețuitor din cazemată, Omar a așteptat ca soldații să se apropie după care a lansat o grenadă F-1. Anchetatorilor militari le-a declarat că se afla într-o misiune sinucigașă „pentru a ucide cât de mulți americani poate”.

Grenada a explodat în apropierea sergentului clasa 1 Christopher Speer, „proiectând schije în capul său și provocând răni mortale la creier”, se arată în raportul armatei americane.

Speer moare 12 zile mai târziu. Peste o lună ar fi împlinit 29 de ani. A lăsat o văduvă tânără, o fetiță de 3 ani și un fiu de 10 luni.

Un alt soldat, Layne Morris, și-a pierdut un ochi.

Omar a primit două gloanțe în piept și a suferit răni la ochi. A fost dus de urgență la baza Bagram, unde intervenția unui oftalmolog a făcut să nu-și piardă vederea.

După câteva săptămâni, Khadr a fost anunțat că Speer, soldatul atacat de el, murise.

„Khadr a declarat că este fericit când a aflat că a ucis un american. A mai spus că, atunci când va fi enervat de paznicii de la Bagram, gândul că l-a ucis pe sergentul Speer îl va face să se simtă bine”, se arată în raportul tribunalului militar.

Omar a fost transferat apoi la Guantanamo și ținut în izolare în lagărul 5, complexul de securitate maximă. Pretinde că a fost privat de somn și amenințat cu violul în grup de anchetatori.

În martie 2004, un angajat consular canadian i-a făcut o vizită și i-a dat o poză cu familia sa, apoi a fost lăsat singur în sala de interogatoriu. A urinat de două ori pe fotografie, apoi și-a plecat capul peste ea „într-un mod afectuos”, a notat un observator.

În octombrie 2010, Omar recunoaște în fața unui tribunal american de la Guantanamo că l-a ucis pe Speer.

Această mărturie a făcut parte dintr-o înțelegere care îi permitea să se întoarcă în Canada, unde Curtea Supremă hotărâse că guvernul canadian nu făcuse suficient pentru a proteja drepturile cetățeanului său încarcerat la Guantanamo.

Tribunalul a apreciat că drepturile sale constituționale au fost violate atunci când agenții de securitate canadieni l-au interogat „în circumstanțe opresive” la Guantanamo, în februarie 2003. Mai mult, anchetatorii canadieni s-ar mai fi făcut vinovați pentru că ar fi împărtășit informațiile obținute colegilor americani.

Așa cum am arătat, Omar, care acum este un om în toată firea, de 1.80m și cu o barbă impozantă, a primit din partea guvernului canadian scuze politicoase și un cec de 8 milioane de dolari americani.

Văduva sergentului Speer s-a opus zadarnic în justiție pentru ca Omar Khadr să primească compensația.