Tarii, cat mai multi copii!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

In familiile minerilor din judetele Gorj si Hunedoara, copiii se nasteau pe banda rulanta, desi sute de femei faceau avorturi empirice, adesea mortale.

Sfarsitul anilor ‘60 i-a gasit pe locuitorii din zonele miniere ale Gorjului si Hunedoarei in plina perioada fertila. Localitatile erau locuite de foarte multi tineri, brate vanjoase pe care Partidul le adusese din toate colturile tarii ca sa implineasca deviza ceausista „Tarii cat mai mult carbune!”. Si cat mai multi copii, zicea Decretul. Uneori, se internau pentru nastere mama, fiica, soacra - toate deodata. Unii descoperisera insa piata neagra a prezervativelor si a anticonceptionalelor.

Cadre medicale care lucrau in spitalele din Valea Jiului spun ca, dupa 1966, in familiile minerilor erau si multe nasteri, dar si multe avorturi empirice. „Faceau avort incomplet acasa si veneau cu fatul in sacosa la spital, pentru chiuretaj”, sintetizeaza cu sange rece dr. Radu Ciocarlan, ginecolog, si astazi la Spitalul din Lupeni. „Ce puteai sa le faci? Spitalul era obligat sa anunte orice avort incomplet... Cand veneau cu avortonul in punga, aveau si textul pregatit: „Am fost la coasa si am avortat pe camp”...”

Dr. Ciocarlan nu le intreba pe femei cine le ajuta sa-si provoace avorturi, era mai bine sa nu stii, ca sa fii credibil cand te intreba procuratura. „Unele reuseau sa avorteze acasa si totul era in regula, dar multe mureau. Veneau la spital cu hemoragii puternice si cu infectii... Daca puteai sa le ajuti, scriai la diagnostic „menometroragie, cauza necunoscuta”. Daca situatia era foarte grava, atunci n-aveai ce face, scriai „menometroragie, avort incomplet”, anuntai Militia si trimiteai femeia la Spitalul Petrosani.”

Piata neagra a prezervativelor

Cine voia sa evite sarcinile nedorite si era descurcaret putea sa faca rost de prezervative. Pe diferite filiere, ajungeau si in lumea minerilor metodele occidentale de contraceptie. „Piata neagra a prezervativelor functiona si aici. Erau unii care aduceau din Iugoslavia ori din Germania. In Timisoara si prin Orsova se gaseau pe la bisnitari folii de anticonceptionale, iar unele femei, dupa Revolutie, au venit la medic sa-si schimbe steriletul...”, se bucura si acum dr. Ciocarlan ca romanii mai reuseau sa-si ia de-o grija si sa submineze, in acelasi timp, politica de partid si de stat.

„Femeile nu vorbeau nici picate cu ceara” La spitalul din tanarul oras minier gorjean Motru se tinea in fiecare joi sedinta Comisiei de intrerupt sarcini legal, isi aminteste fosta secretara a acestui organism decizional, Victoria Bajnea, asistenta medicala, acum la spitalul din Carbunesti, orasel aflat la vreo 20 de kilometri de Targu-Jiu. „In comisie veneau procurori, militieni si cate-un medic din fiecare specialitate. Se faceau cate 50 de legale pe saptamana, se aprobau numai cazuri in care sarcina punea in pericol viata femeilor, ca aveau uterul operat de doua ori fiindca nascusera prin cezariana, ca sufereau de insuficienta mitrala, varice foarte mari sau de alte afectiuni grave.”

Fata, mama, soacra si cateodata si cumnata nasteau deodata Motru fiind un oras cu multi tineri, spune Victoria Bajnea, comisia analiza cam 600, poate 700 de cereri de avort pe an. De fiecare data cand apareau cazuri „cu suspiciuni”, adica femeile aveau febra si frisoane - semn ca nu era vorba de un avort spontan -, „trebuia sa anuntam in scris si telefonic Procuratura Targu-Jiu si Militia Motru; veneau, le luau in primire si le anchetau, ca sa afle cine le-a provocat avortul. Dar ele nu vorbeau nici picate cu ceara!”

De un singur caz nefericit stie Victoria Bajnea, un asistent de radiologie care a facut puscarie pentru ca „ar fi ajutat-o sa se chiureteze pe una care lucra la o alimentara. Nu mai traieste acum omul ala”.

Una peste alta, se nasteau, totusi, o gramada de copii. Asistenta isi aminteste chiar ca „fata, mama, soacra si cumnata erau uneori internate la maternitate in aceeasi perioada”. Dar se si murea pe capete. Multe, foarte multe faceau infectii ori insuficienta renala. „Acu’ stateai de vorba cu pacienta, plecai in alt salon si peste 5 minute o gaseai moarta.”

AVANTAJATI

„Unii erau mai egali ca altii”

Chinurile femeilor din acea perioada i-au marcat si pe medici. Cei care ajutau femeile sa scape de sarcina primeau bani bunicei pentru asta, dar nu la bani te uitai in primul rand, spune dr. Ciocarlan: „Interesul tau era sa nu-ti moara pacienta”. Asta ar fi insemnat deschiderea unei anchete si riscul ca procuratura sa descopere intentia medicului de „a acoperi” un avort ilegal era foarte mare.

Rememorarea acelor vremuri compun pe fata medicului o grimasa care se mentine pe tot parcursul conversatiei. Isi aminteste cum a fost nevoit sa duca la Spitalul Petrosani o femeie din cartierul Stefan. Venise la cabinetul lui, avea sangerare masiva de la un avort incomplet, iar dr. Ciocarlan era de garda. „Pentru ca masina de Salvare era dusa dupa paine, am dus-o cu masina mea, bancheta din spate era plina de sange”.

Militienii nu veneau doar la sesizarile medicilor, ci uneori apareau prin cabinete ca din senin. „Ati facut vreun chiuretaj recent sau un avort incomplet? Ca am gasit un avorton intr-un tomberon acum doua ore. Sau aseara”, intrebau zelosii oameni ai legii comuniste.

Ei n-aveau probleme cand trebuiau sa rezolve sarcina nevestei sau a amantei. „Unii erau mai egali ca altii. Militienii, medicii, membrii de partid, intelectualii - astia gaseau solutii sa scape de sarcinile nedorite in spital. Mai mult muncitorii si saracimea aveau probleme cu avorturile”, spune dr. Ciocalan. Dar sefii locali se duceau cu nevestele sa avorteze la spitale din alte orase, ca sa nu-i afle lumea.

NENOROC

Erau atat de speriate femeile care voiau sa faca avorturi clandestine, incat n-au scapat de frica sarcinilor nici macar in prag de Revolutie, in decembrie 1989. O tanara din Targu-Jiu - avea 27 de ani, crede asistenta din Carbunesti, „a murit facand avort pe la jumatatea lui decembrie... Daca ar fi stiut ca pe 22 se abroga decretul, ar fi putut sa mai astepte si avorta legal, in spital...”, clatina din cap a regret asistenta Victoria Bajnea.

NEDREPTATE Concediata de Ceauseasca

O doctorita ginecolog foarte renumita la inceputul anilor ‘80, care lucra la Spitalul „23 August” (astazi, Spitalul „Sf. Pantelimon”), prof. dr. Henrietta Ciortoloman, si-a pierdut locul de munca intr-o clipa fiindca a incercat sa le scape de grija avorturilor pe femeile suferinde de boli grave. Consecintele curajului sau i-au fost fatale.

Mazilita in 24 de ore

Era in iunie 1985. Intr-o sedinta a staffului din Sanatate, desfasurata la Ministerul Sanatatii si Prevederilor Sociale in prezenta prim-secretarei CC al PCR, Alexandrina Gainuse, Henrietta Ciortoloman a avut curajul sa vorbeasca despre sterilet.

„A ridicat problema femeilor diagnosticate cu cancer, cu endocardita lenta sau alte boli grave. Acestora le era interzis sa aiba copii, pentru ca existau riscuri de sanatate foarte mari atat pentru ele, cat si pentru viitorul copil. Henrietta a propus ca acestor femei sa li se puna sterilet, pentru a evita aparitia sarcinilor ce aveau sa se sfarseasca, inevitabil pentru ele, cu avort. A vrut sa le scape de trauma chiuretajelor”, povesteste sora doctoritei Ciortoloman, fost farmacist Georgeta Ionescu, acum aflata in SUA, la familia fiului sau.

Unii colegi ai doctoritei, povesteste cu revolta sora ei, „s-au ridicat si au spus ca e antistatala propunerea asta”, asa incat Alexandrina Gainuse de la CC s-a dus apoi la Elena Ceausescu si i-a povestit sedinta.

„In 24 de ore, sora mea a fost mazilita. A fost chemata la Rectorat, la Universitatea de Medicina, si au pensionat-o pe loc, iar portarul de la Spitalul „23 August” a primit ordin sa n-o lase cu niciun chip sa intre in unitate.”

De atunci, prof. dr. Henrietta Ciortoloman a facut o depresie puternica si hipertensiune, a avut si un accident vascular cerebral in urma caruia a ramas paralizata (hemiplegie pe partea dreapta, apoi pe stanga).

Cu asta a fost rasplatita de sistemul comunist pentru ca a vrut sa faca un bine femeilor bolnave. Nu facuse chiuretaje ilegale, nu pusese, pe ascuns, sterilete. A avut naivitatea sa creada ca insensibilii nomenclaturisti se vor arata binevoitori macar cu femeile care nu aveau voie sa aiba copii. Insa obedienta cadrelor a depasit asteptarile ei si a facut-o sa plateasca nu doar cu cariera, ci si cu viata, dupa sapte ani grei in care a fost ingrijita de sora sa.

Cititi si:

Decreteii, generatia cu stea in frunte Cine sunt decreteii?  Intrecerea socialista a natalitatii Donarea de lapte matern, rasplatita cu 62 de lei/litru Donarea de lapte matern, rasplatita cu 62 de lei/litru Mandria de a fi decretel Decretul "decreteilor" Case contra copii In pat cu Decretul Cu avortonul in punga, la serviciu Spuneti-va povestea