Acesta este ultimul weekend în care producătorii vă aşteaptă cu bucate tradiţionale în Piaţa Amzei. De luna viitoare, se mută la şosea.
Brânză de burduf în coajă de brad - de la Fundata, cârnaţi cu busuioc şi slănină afumată - de la Fundu Moldovei, şi pâine de casă, în cuptor, cu dospeală şi cartof - din Harghita. Sunt trei dintre sutele de preparate tradiţionale pe care le puteţi gusta şi cumpăra, astăzi şi mâine, de la Târgul Ţăranului Român.
Este ultima dată când ţăranii producători se întâlnesc în Piaţa Amzei, care va intra în renovare. De luna viitoare, târgul se mută în curtea Muzeul Ţăranului Român - Muzeul de la Şosea, urmând ca în primul weekend al lunii decembrie să vină din nou în centrul oraşului, tot în sectorul 1, într-un spaţiu ţinut secret deocamdată.
„S-a creat un vad“ Din aprilie până acum, fosta piaţă de legume şi fructe din Piaţa Amzei a găzduit, la fiecare sfârşit de săptămână, 25 de tarabe ţărăneşti, pline cu de-ale gurii. Mirosul ademenitor de jambon afumat şi de păstrăv în cetină, de coznoaci şi de plăcinte abia scoase din vatră i-a atras pe bucureşteni cu sutele. „S-a creat un vad, micii producători au avut vânzare de fiecare dată. Iar între orăşeni şi ţărani a apărut o relaţie foarte apropiată. Bucureştenii le dădeau comandă sau chiar îi sunau ca să le spună ce ar mai dori să le aducă“, spune Claudia Vîlceanu, unul dintre organizatorii evenimentului. Reţete făcute de ţărani pe gustul orăşenilor
Pe de altă parte, clienţii au degustat aici, în premieră, bucate făcute în casă, în sate din Moldova, Maramureş sau Muntenia. „Preparăm special pentru aceste întâlniri reţete noi şi le aducem la gustare. Iar omu’ zice - mai trebuie niţică aromă, mai pune nişte busuioc, un pic de ardel...“, spune Ion Ţăran Baciu, din Fundu Moldovei, Bucovina, unul dintre cei care au ţinut la coadă bucureşteni de toate vârstele, cărora pulpa de miel la cuptor, cu rozmarin în baiţ de vin alb, le lăsa gura apă.
Proiect al Muzeului Ţăranului Român şi al Primăriei Sectorului 1, deja tradiţionalul târg din Piaţa Amzei este realizat de Grupul de Iniţiativă „Radu Anton Roman“. Loc de întâlnire nu numai cu scop gastronomic, târgul a scos la înaintare, pe lângă reţetele nepublicate vreodată în cărţi de bucate, o serie de evenimente menite să aducă mai aproape de oraş tradiţiile de la sat: serbări populare cu muzici lăutăreşti şi dansatori îmbrăcaţi în straie ţărăneşti şi prezentări de obiceiuri din diferite zone ale ţării.
Şi de acum încolo, chiar dacă locul de desfăşurare se va schimba, aceiaşi ţărani autentici vă aşteaptă cu bucate pe care nu le găseşti la supermarket, de la ora 10.00 la ora 17.00 - sâmbăta şi de la ora 8.00 la ora 14.00 - duminica.
DESERTURI
Poale-n brâu şi sirop de păpădie
De 35 de ani face Mioara Stoichiţă - din Videle, Teleorman - cozonac tradiţional cu rahat, stafide, cacao şi nucă, poale-n brâu cu brânză dulce, plăcintă cu măr, rulouri cu brânză sărată şi mărar, chec. E maestră în şerbet de mentă sau trandafiri şi pricomigdale cu miere şi nucă, fără făină. Masa cu bunătăţi făcute de doamna Mioara o caută bucureştenii pe la toate târgurile gastronomice anunţate în oraş, la Muzeul Satului sau la Muzeul Ţăranului. Vara asta au găsit-o, în fiecare weekend, şi în Piaţa Amzei. Alături de ea, în „grupul gospodinelor specialiste în deserturi“ de la Târgul Ţăranului se află şi Brânduşa Gemănaru - care coace în casă cei mai buni cozonaci cu nucă şi mac, Valerian Chişciuc - care vinde în Capitală siropuri de brad, de păpădie sau de merişoare, şi Elena Suciu - specialistă în dulceţuri de prune cu nucă şi cu scorţişoară şi gem din flori de salcâm.
Recomandările noastre
