Taher, povești din comunism. A făcut bani în România încă din anii 70, a dat mâna cu Ceaușescu și l-a ajutat pe tatăl lui Gigi Becali să facă bani

Taher, povești din comunism. A făcut bani în România încă din anii 70, a dat mâna cu Ceaușescu și l-a ajutat pe tatăl lui Gigi Becali să facă bani

A murit Fathi Taher, unul dintre cei mai bogați oameni din România, al cărui nume e legat și de echipa Rapid, și de mari afaceri interne și internaționale. Povestea lui Taher în România a început în perioada socialistă, în anul 1970.

Lucru bine cunoscut, relațiile României cu lumea arabă erau foarte bune în perioada comunistă. Cetațeni din țările arabe veneau adesea ori la studii, ori să înceapă mici bussinesuri private într-o economie de stat.

Ceausescu si Saddam Hussein

Cetățean iordanian de origine palestiniană, Fathi Taher a venit în România, ca să facă afaceri imediat după 1970. Avea 20 sau 21 de ani. În toamna lui 1988, Taher ia decizia subit să pleace acasă, și revine ân România după Revoluția din 1989, respectiv la  începutul lui 1991.

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Afacerile intermediate de Taher, ca reprezentant al Kuwaitului în România, se derulau prin intermediul Departamentului de Comerț Exterior.

A început prin a cumpăra îmbrăcăminte confecționată, la comandă, ca să respecte principiile musulmane, pentru Kuwait. Fathi Taher este cel care s-a ocupat și care a reușit să deschidă pentru prima dată un stand al Kuwaitului la Romexpo, fapt consumat în 1976. La deschiderea expoziției a dat mâna cu Nicolae Ceaușescu care, însoțit de alaiul caracteristic, a venit să vadă expoziția.

L-a mai întâlnit pe Ceaușescu, în timpul vizitei făcute de acesta în Kuwait, când familia lui Taher, stabilită în acea țară arabă, a făcut parte dintre oficialitățile gazdă.

Înainte de relația de prietenie care îl leagă de Gigi Becali, a fost doar comerțul cu brânză, lapte și iaurt de oaie. Pe vremea lui Ceaușescu, în anii ‘75-’80, Taher l-a ajutat pe tatăl lui Gigi, Tase Becali, să-și dezvolte afacerea cu brânză de oaie și carne de berbec. În sensul că a îndemnat toată arabimea din București și nu numai să cumpere carne de oaie, din Pipera, de la Tase Becali. Dupa ani, se poate spune că Becali i-a întors serviciile, pentru că i-a fost mentor lui Taher în ceea ce privește investițiile în piața imobiliară

Deși nominalizat în Top 100, cei mai bogați oameni de afaceri, și totodată cel mai bogat arab cu afaceri în România, Taher a susținut adesea că nu știe exact care este valoarea averii sale. „Valoarea unui om este dată de cum știe să facă bani, nu de câți bani are efectiv“, spunea omul de afaceri Fathi Taher, care a încetat astăzi din viață.

”Diviziile” lui Taher

După 1991, Taher și-a extins afacerile în România pe trei planuri, pe care le-a numit ”divizii”.

Prima era practic o  continuare a celor începute din perioada comunistă, cu materii prime. Astfel, după ce România a trecut în epoca economiei de piață, Taher a cumpărat, pe rând, Laminorul din Roman, fabrica de ciocolată Kandia-Excelent, Petrom Aviation, adică divizia de combustibil pentru avioane, dar și Griro, companie cu renume și tradiție în producția de utilaje pentru industria chimică, petrochimică și nucleară. Una dintre ultimele achiziții ale lui Taher a fost Electroputere Craiova.

Taher susținea că industria românească are perspective și că orice investitor inteligent ar trebui să bage bani în fabricile și uzinele lui Ceaușescu.

Al doilea plan de investiții, al celui mai bogat arab din România, a fost piața imobiliară, iar una dintre dintre realizări a fost campusul Școlii Americane, aflat în construcție la 60 de kilometri de București, în zona Mija, care include și o zonă turistică, dar și una industrială.

Taher a mai investit 28 de milioane de euro în cumpărarea scheletului construcției unde ulterior a fost finisat primul hotel al lanțului Marriott, din România.

A treia ”divizie”, a fost preluarea clubului de fotbal Rapid.

Căsătorit cu o româncă, a trăit mai mult în Grecia

Taher nu a fost nici cetățean român, nici rezident în România. Familia (soția și două fiice) și domiciliul oficial sunt în Atena.  Soția lui Taher, Doina, este româncă. După căsătorie, a trecut la religia soțului. În consecință, respectă principiile musulmane, și trăiește retrasă, în umbra soțului, după regula: „Bărbatul duce casa, iar onoarea casei o face femeia“. Soția și fiica cea mică stau mai mult la Londra, în timp ce fiica cea mare, Suzane Taher, i-a devenit partener de afaceri tatălui, fiind asociat și manager general la unele dintre firmele tatălui. Specialitatea ei: afacerile cu tutun și imobiliarele.