Cultura Pop. ALICE ÎN ȚARA NETERMINATĂ
Cultura de tip Pop (echivalentă cu cea Tip-Top Minitop!) este „cultura” de bacili stupidococi care se varsă direct în sânge. Ea determină la oamenii normali ridicarea accelerată a tensiunii, provocând...
Cultura de tip Pop (echivalentă cu cea Tip-Top Minitop!) este „cultura” de bacili stupidococi care se varsă direct în sânge. Ea determină la oamenii normali ridicarea accelerată a tensiunii, provocând...
Peste tot, oriunde şi mereu, adică în toate timpurile, trebuie să recunoaşteţi că artistul s-a „bucurat” de „privilegiul” de a fi ciumat şi, prin urmare, legat şi relegat(!) de societate....
Ploieştiul de pe vremea copilăriei mele nu-şi făcea griji în ceea ce priveşte văzduhul. Era acolo, la capătul oraşului, la grădiniţia cu orar prelungit a Fabricii „Ceramica” (în pronunţia populară,...
Printre nenumăratele deficite cu care am crescut şi m-am făcut mare (cum ar fi, de pildă, deficitul financiar-bancar... nu mai are rost să detaliez!... sau deficitul de persuasiune, în sensul...
Nu sunt un cinefil fanatic şi pasionat, scrobit, senzual şi şarmant, ca să visez şi noaptea scena finală din „La Strada” de Fellini, să-mi proiectez pe ecranul minţii tot timpul...
… pe micul cotlon al (n.n. cei tineri, care nu cunosc termenul, să se abţină!). Pentru că v-am învăţat cu platitudini care de care mai voioase, astăzi o să vă...
Doamnelor şi domnilor, vă anunţ că, acesta fiind al 100-lea text din anul 2017, pe care-l citiţi în numele personajului Alice – o biată fiinţă căreia destinul i-a hărăzit să...
Află despre mine că sunt bine sănătos şi n-am bani, sănătate pe care ți-o doresc și ție. Și mai află, de asemenea, că sunt încă viu și tată n-am (ca-n...
Nu spun măreţia unei naţii, fiindcă, în cazul nostru, resimt un pic de jenă dacă aplic acest calificativ riscant (NOTĂ: În Place Clemenceau, pe Avenue Champs-Élysées, bot în bot cu...
La fel ca în orice situaţie complicată ce poate degenera – atunci, pe moment sau mai târziu – într-o atitudine conflictuală, totul porneşte de la… oglindă. De la modul în...
Ca să nu hidro-alimentez moara cârcotaşilor de serviciu, dându-le astfel prilejul să mă ocărască şi să mă califice drept snob, elitist, frivol sau extravagant, am să dau publicităţii (căci da,...
Ştiu. Acesta nu este un loc pentru depunerea coroanelor. Nu e nici peretele deplângerii (deşi, de foarte multe ori, am şezut în faţa lui şi am deplâns!). Nici rubrică de...
Înghesuit între o părăsire şi o întoarcere, pe harta lumii se găseşte o aşezare absurdă. Descrisă de un „aparat” uman genial, stilul cocoş hazos-vernacular, un pic dolofan, un pic arogant,...
Vă aduceţi aminte fragmentul din „Spuma zilelor”?... „Desprinse o frunză de ilice din buchetul de pe masă şi luă tortul într-o mână. Învârtindu-l iute în vârful degetului, aşeză, cu cealaltă...
Cu adânc regret şi cruntă părere de rău, mă văd obligat să fac opinie separată faţă de toţi detractorii poporului nostru. Voi adăuga doar o mică observaţie la un etern...
Timişoara este aidoma unei venerabile doamne, încă de netăgăduit fermecătoare, pentru care este exclus să nu ai puseuri de adoraţie şi să n-o iubeşti în taină, conştient, totodată, că însoţirea...
Pe purpuriul din obrajii naţionali s-au întipărit două „Mioriţe” (nu ştiu de ce-mi căşună pe dânsa!). Una de miez de săptămână, cu program de luni până vineri. Şi alta, de...