Recep Tayyip Erdogan

Recep Tayyip Erdoğan, născut pe 26 februarie 1954, este un politician turc, președinte al Turciei din 2014.

Anterior, a fost al 25-lea prim-ministru din 2003 până în 2014, ca parte a Partidului pentru Dreptate și Dezvoltare (AKP), pe care l-a co-fondat în 2001.

De asemenea, a fost primar al Istanbulului din 1994 până în 1998.

Provenind dintr-un mediu islamist și promovând politici social-conservatoare, Turcia a cunoscut un autoritarism crescând, un regres democratic și o suprimare a disidenței sub conducerea lui Erdoğan.

Erdoğan s-a născut în Beyoğlu, Istanbul, și a studiat la Academia de Științe Economice și Comerciale Aksaray, înainte de a lucra ca consultant și manager senior în sectorul privat.

Devenind activ în politica locală, a fost ales președintele districtului Beyoğlu al Partidului Bunăstării în 1984 și președintele Istanbulului în 1985.

În urma alegerilor locale din 1994, Erdoğan a fost ales primar al Istanbulului. În 1998 a fost condamnat pentru incitare la ură religioasă și i s-a interzis să participe la politică după ce a recitat o poezie de Ziya Gökalp care compara moscheile cu cazărmile și credincioșii cu o armată. Erdoğan a fost eliberat din închisoare în 1999 și a format AKP, abandonând politicile islamiste deschise.

Erdoğan a condus AKP la o victorie zdrobitoare în alegerile pentru Marea Adunare Națională din 2002 și a devenit prim-ministru după ce a câștigat alegerile parțiale în Siirt în 2003. Erdoğan a condus AKP la încă două victorii electorale în 2007 și 2011. Mandatul său a constat în redresarea economică după criza economică din 2001, începerea negocierilor de aderare la UE și reducerea influenței militare asupra politicii. La sfârșitul anului 2012, guvernul său a început negocierile de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) pentru a pune capăt conflictului kurdo-turc, negocieri care s-au încheiat trei ani mai târziu.

În 2014, Erdoğan a devenit primul președinte ales direct al țării. Președinția lui Erdoğan a fost marcată de un regres democratic și de o trecere către un stil de guvernare mai autoritar. Politicile sale economice au dus la rate ridicate ale inflației și la deprecierea valorii lirei turcești.

A intervenit în conflictele în curs din Siria și Libia, a lansat operațiuni împotriva Statului Islamic, a Forțelor Democratice Siriene și a forțelor lui Assad, ducând la căderea regimului Assad și a proferat amenințări la adresa Greciei.

El a supravegheat transformarea sistemului parlamentar al Turciei într-un sistem prezidențial, introducând limite de mandate și extinderea puterilor executive, precum și criza migranților din Turcia.

În mai 2022, Erdoğan a blocat temporar aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Erdoğan a răspuns invaziei ruse din Ucraina din 2022 prin închiderea Bosforului pentru întăririle navale rusești, prin intermedierea unui acord între Rusia și Ucraina privind exportul de cereale și prin medierea unui schimb de prizonieri.