SUSPANS cu GEORGE ARION. Iarnă la Paris

SUSPANS cu GEORGE ARION. Iarnă la Paris

Rafinat, elegant, seducător… Iată câteva epitete care caracterizează cu exactitate romanul „Iarnă la Paris” de Imogen Robertson.

Plasată în „Orașul luminilor”, în plină glorie a perioadei rămasă în istorie sub numele „La belle époque”, acțiunea cărții ne poartă prin ambianța opulentă a saloanelor, a caselor somptuoase ale celor cu averi inimaginabile, prin galerii de artă unde sunt expuse lucrări care exprimă curente inovatoare în pictură. Autoarea descrie cu voluptate toaletele scumpe ale doamnelor din lumea bună, bijuteriile lor costisitoare, seratele care se succed în cascadă și unde se dansează cu frenezie dansuri la modă și se consumă mâncăruri și băuturi alese.

În același timp, ea scrutează și mahalalele unde trăiesc, în condiții mizere, ființe oropsite, la limita subzistenței, precum și indivizi certați cu legea.

Maud Heighton, eroina principală a cărții, pendulează între aceste două lumi antagonice. Englezoaica, venită în Franța pentru a frecventa o Academie de picture, are parte de experiențe fabuloase, dar devine și protagonista unor întâmplări cumplite. Ea încape pe mâna unor escroci și criminali care-i înscenează fapte oribile. De-abia întrezărise o lume în care să cunoască numai împliniri în dragoste și în carieră și se trezește în plin coșmar. Fata ajunge să fie acuzată, pe nedrept, de furtul unor diamante. Mai mult, este aruncată în Sena și e salvată, în ultimul moment, de la înec.

Ne puteți urmări și pe Google News

După ce se reface ajutată de mai mulți prieteni și prietene, își propune să se răzbune. După multe peripeții care te țin cu sufletul la gură, ea reușește să-i pedepsească pe ticăloșii care i-au dorit pieirea.

Da, intriga e palpitantă și abil construită, însă cititorul e cucerit mai mult de evocarea Parisului din acea epocă, realizată de către o prozatoare cu un talent literar incontestabil. Inspirată de maeștrii picturii din acea vreme, ea prezintă, în multe pagini, tablouri veridice ale vieții pariziene. De aceea, parcurgându-i romanul, ai deseori impresia că te plimbi printr-o expoziție unde sunt expuse tablouri încântătoare.