România nu este o sursă majoră de narcotice ilegale, însă continuă să rămână o ţară importantă de tranzit pentru droguri, potrivit raportului 2012 International Narcotics Control Strategy Report (INCSR), publicat ieri de Departamentul de Stat al SUA.
Conform documentului, citat de Agerpres, România rămâne o parte constituentă a unei rute nord-balcanice bine-stabilite pentru opiu, morfină, heroină şi alte substanţe care merg spre şi dinspre Afganistan, Europa Centrală şi de Vest.
Cea mai importantă captură de cocaină din întreaga Europă, în 2009, a avut loc la Constanţa, aminteşte documentul, adăugând că România şi alte ţări est-europene cu ieşire la Marea Neagră devin din ce în ce mai atractive pentru traficanţii internaţionali de cocaină aflaţi în căutare de puncte de intrare alternative în pieţele din Europa de Vest.
Criza economică globală a continuat să aibă un impact asupra tuturor agenţiilor guvernamentale româneşti, iar resursele destinate unităţilor de luptă antidrog au fost mai puţine decât de obicei. Agenţii români au avut ocazia să participe la sesiuni de antrenament avansat la Bucureşti şi la Budapesta şi au reuşit să intre posesia unor echipamente de specialitate, însă uneori operaţiunile au avut de suferit din cauza resurselor limitate.
În pofida acestor provocări, autorităţile române continuă să coopereze îndeaproape cu SUA şi omologii regionali în operaţiuni internaţionale de combatere, notează raportul Departamentului de Stat. Uzul de droguri a crescut în România în ultimii ani, în parte din cauza nivelului crescând de sărăcie, punctează aceeaşi sursă. Opțiuni de tratament limitate
Programe de educaţie şi prevenire a consumului de droguri sunt organizate în cooperare cu autorităţile locale, ONG-uri, organizaţii religioase şi companii private. Raportul notează existenţa şi a unor programe de dezintoxicare, însă şi faptul că opţiunile de tratament sunt limitate. Primul centru de tratament pentru dependenţii de droguri a fost deschis în România de-abia în 1996. Numărul de narcomani s-a dublat în ultimii cinci ani, în timp ce vârsta medie a utilizatorului a scăzut, avertizează textul american.
În ceea ce priveşte latura politică, România nu încurajează şi nici nu facilitează producţia ilicită sau distribuţia de droguri sau alte substanţe asociate. Nu există dovezi în favoarea faptului că oficiali înalţi români ar fi implicaţi în astfel de activităţi.
În fine, raportul Departamentului de Stat afirmă că DEA (agenţia de luptă antidrog a SUA) a continuat să fie implicată foarte mult în România de-a lungul lui 2011. Cooperarea bilaterală şi multilaterală au continuat să crească şi a avut drept rezultat succese comune în anchete de trafic internaţional de droguri. SUA sunt gata să ajute România să facă faţă provocărilor constante ridicate de traficul de droguri, dar persistă îngrijorările că lipsa fondurilor din cauza crizei economice va continua să aibă un impact negativ asupra capacităţii poliţiei din România de a combate traficul de droguri.
Recomandările noastre
