Statui din plante răsar în Bucureşti

Statui din plante răsar în Bucureşti

113 figurine "verzi" înfrumuseţează Piaţa Unirii, Piaţa Universităţii sau Ateneul.

În faţa Ateneului Român, pianistul care nu scoate niciun zgomot atrage privirile curioş ilor de mai bine de un anotimp. Ocupat fiind încă din primă vară, cu o partitură, nu se ridică pentru aplauze. La picioarele pianinei răsar însă, sistematic, flori multicolore.

La distanţă nu foarte mare, la intrarea în Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale“ de la Universitate, vizitiul care conduce o caleaşcă trasă de patru cai năzdrăvani a rămas fără cap, iar un armăsar şchioapătă, în lipsa unui picior. Toţi îşi trag seva din ghivece imense, sunt realizaţi din planta ligustrum, pe schelet metalic, şi fac parte dintr-un plan de înfrumuseţare a Bucureştiului, pus la cale de Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureş ti (ALPAB).

Au costat peste 300.000 de lei

Statuetele din plante sunt montate acum în faţa instituţiilor importante din centru, iar pe bulevardul fântânilor de la Unirii se află un grup de delfini. În Parcurile Herăstrău şi Tineretului s-au montat alte tipuri de figurine: fântâni, păsări, flori. „S-a procedat la cumpărarea acestora, pentru decorarea zonelor verzi, având în vedere că, după cum am observat, rezistă şi-n condiţiile climatice ale Bucureştiului“, au precizat reprezentanţ ii ALPAB. Pentru cele 113 figurine, achiziţionate prin licitaţie publică şi amplasate în parcurile şi zonele verzi ale Capitalei, Administraţ ia a plătit 326.571,70 lei.

De asemenea, există şi două forme din plante pe schelet metalic executate de Administra- ţie. Este vorba despre o figurină păun din Parcul Herăstrău, de la terasa Expoflora, realizată pe schelet de fier beton şi rabitz (împletitură de sârmă - n.r.) încărcat cu amestec de pământ, pe care sunt plantate flori de mozaic şi o formă oală în Parcul Cişmigiu, la statuia soldatului francez.

Pianina a crescut în 10 ani

„În funcţie de înălţime şi dificultatea execuţiei, acestea sunt realizate pe parcursul mai multor ani de creştere, valoarea lor fiind dată de complexitatea lucrării“, spun reprezentanţii ALPAB.

Astfel, formele mici şi mai simple, precum delfinii de la Piaţa Unirii, sunt executate în circa patru ani. Figurinele mai complexe, precum pianina din faţa Ateneului Român sau biciclista, sunt realizate în 10 ani. „Fiecare figurină este formată dintr-un singur ligustrum plantat într-un ghiveci propriu, care este lăsat să crească pe un cadru metalic, ce dă forma dorită. Pentru statuile cu mai multe figurine se proiectează şi modelează un grup de ghivece“, precizează reprezentanţii ALPAB.

Figurinele din plante se refac anual, după cum au completat specialiştii ALPAB, iar cele din arbuşti vor fi retrase, pe timpul iernii, în serele proprii.


VANDALIZAT. Vizitiul trăsurii de la Teatrul Naţional a rămas fără cap, din cauza unor bucureşteni insensibili

MATERIE PRIMĂ

Lemnul câinesc este adaptabil

Ligustrum vulgare (foto) sau lemnul câinesc este un arbust indigen, răspândit în Europa şi în regiuni din Asia vestică. Planta este cultivată îndeosebi în scop ornamental şi se dovedeşte o specie cu o mare capacitate de adaptare faţă de condiţiile de mediu. Este utilizat şi sub formă de garduri vii, dar în acest scop este folosită mai ales specia din acelaşi gen Ligustrum ovalifolium. La noi este întâlnit frecvent în pădurile din zona de câmpie şi de deal. Lemnul câinesc poate atinge înălţimi de 3-4 metri şi degajă un miros neplăcut prin rupere sau zdrelire. Planta contribuie, în cadrul ecosistemelor forestiere, la ameliorarea proprietăţilor fizice şi chimice ale solului. De asemenea, acoperă solul micşorând riscul declanşării proceselor erozionale.