La "cea mai cosmopolita editie Oscar", un film despre politia secreta est-germana aduce a treia "statueta de aur" in Germania.

Desi neglijat de Berlinala, un film german care a stabilit un record de audienta in Statele Unite, cu peste 750.000 de spectatori in numai doua saptamani, aduce Germaniei cel de-al treilea Oscar din istorie. "Vietile altora", un thriller-drama despre teroarea securitatii est-germane, STASI, a fost castigatorul de anul acesta la categoria "cel mai bun film strain".

Desi presa germana sarbatoreste victoria, iar presedintele Germaniei l-a felicitat personal pe tanarul regizor Florian Henckel von Donnersmarck, ovatiile sunt presarate cu critci.

Ziarul "Tagesspiegel" califica, la o zi dupa decernarea Oscarurilor, drept "viguros-patriotica" afirmatia regizorului, facuta direct de pe covorul rosu: "Ma bucur sa pot face ceva pentru tara mea si in vremuri de pace. Sunt cel mai mare regizor aici", a spus Florian Henckel von Donnersmarck, autorul filmului "Das Leben der Anderen" ("Viata celorlalti"), cu o zi inaintea decernarii Oscarului, la un simpozion pe scena din "Samuel Goldwyn Theater", unde se afla alaturi de ceilalti patru regizori straini invitati la cea de-a 79-a editie a Premiilor Academiei.

Von Donnersmarck s-a referit, probabil, la inaltimea sa de nu mai putin de 2,06 metri. "De la inaltime" a fost si bucuria neamtului, fan declarat al lui Arnold Schwarzenegger, care nu pare intovarasit cu modestia, la primirea trofeului: "Mi-am imaginat ca voi tine aceasta minunata statueta in maini".

Al treilea Oscar pentru Germania "Das Leben der Anderen" ("The Lives of Others"), cu aproape 2 milioane de spectatori in Germania si cu cei mai multi avuti vreodata de un film german in Statele Unite, povesteste cu tenacitate, desi fictiv, modul in care STASI controla viata Germaniei Democrate.

Filmul il are in centrul atentiei pe capitanul Gerd Wiesler (interpretat de actorul Ulrich Mühe), un agent caruia ii revine misiunea de a-l urmari pe scenaristul Georg Dreymann. Asemenea unui "Big Brother", Wiesler, instalat in podul casei artistului, intercepteaza pana si cele mai intime miscari din locuinta acestuia.

Numeroasele premii castigate de acest film (Premiul de film European sau cel al publicului la festivalul de la Locarno) sunt rasplata pentru aceasta poveste din Berlinul de Est, spusa de un regizor din vestul Germaniei.

Politicianul Werner Schulz reproseaza insa, atat filmului, cat si regizorului, lipsa de realism si responsabilitate: "Filmul nu a meritat nici Oscar si nici un alt premiu", afirma Schulz pe site-ul "Welt online". "Steven Spielberg ar fi fost desfiintat daca s-ar fi dovedit ca Schindler cu lista sa sunt inventii", a spus el.

OSCAR COSMOPOLIT

"Reteta Babel" Chiar daca filmul lui nu a castigat, regizorul mexican Alejandro Gonzalez Innaritu se poate consola cu faptul ca ideea de Babel a cuprins intreaga ceremonie a Oscarurilor de anul acesta - una dintre cele mai, daca nu cea mai cosmopolita editie de pana acum. Marea Britanie, Mexic, Spania, Australia, Japonia, Italia, Ungaria, ba chiar si republica africana Benin au avut reprezentanti la editia cu numarul 79 a Premiilor Academiei Americane de Film.

Asta, fara sa punem la socoteala Danemarca, Algeria, Germania, Canada si inca o data Mexicul, la categoria "cel mai bun film intr-o limba straina". Dintre straini, britanicii si mexicanii au fost cei mai numerosi. Mirren insasi a concurat cu alte doua supuse ale Reginei - Kate Winslet si Judi Dench -, iar mexicanii s-au infruntat intre ei la nu mai putin de trei categorii.

De eficienta au dat dovada germanii: cu debutul regizorului Florian von Donnersmarck, cel de-al treilea Oscar german revine unei pelicule care nu propune franturi din istoria nazista, precum "Toba de Tinichea" sau "Nicaieri in Africa" (primele doua premiate), ci cu un thriller-drama despre teroarea securitatii est-germane - STASI. Pana in urma cu un an, Donnersmarck era un nimeni, un "nobody", precum ii spune cotidianul "Tagesspiegel", iar acum, odata cu acest trofeu, acesta a devenit un "everybody’s darling".

16 nominalizari Atacul mexicanilor Cuaron, Innaritu si Del Toro sunt cei trei regizori mexicani care au luat cu asalt Oscarurile de anul acesta, insumand, intr-unul dintre cele mai prolifice momente ale carierei lor, 16 nominalizari (prea putine insa transformate in statuete).

Alejandro Gonzales Innaritu. Pe Alejandro Gonzales Innaritu, Academia l-a placut inca de la primul film, "Amores Perros" ("Iubiri si caini"), nominalizat pentru cel mai bun film strain in 2001. Nici al doilea film al lui nu a fost trecut cu vederea, chiar daca nominalizarile pentru "21 de grame" i-au rasplatit mai degraba pe actori (Benicio del Toro si Naomi Watts).

"Babel" este cel mai mare succes de pana acum al lui Innaritu, cu sapte nominalizari. Din pacate, numai cea pentru cea mai buna coloana sonora s-a si materializat intr-o statueta.

Alfonso Cuaron. Pentru Alfonso Cuaron recunoasterea Academiei a venit in 2003, cand a fost nominalizat, pentru "Y tu mama tambien" ("Si mama ta la fel!"), la Oscarul pentru cel mai bun scenariu original. Anul acesta, cu "Children of Men" ("Copiii tatalui"), primit de critici cu sentimente amestecate, Cuaron a fost nominalizat de doua ori, pentru cel mai bun montaj si cel mai bun scenariu adaptat. Guillermo del Toro.

Desi filmul cu care a devenit cunoscut, "Cronos", dateaza din 1993, lui Guillermo del Toro i-a luat mai mult timp sa intre in gratiile Academiei. Anul acesta este prima lui prezenta pe listele de nominalizari.

"El laberinto del fauno" ("Labirintul unui faun") a obtinut trei statuete, nu insa si pe cea pentru cel mai bun film strain. In schimb, spre deosebire de ceilalti conationali ai sai, lui Del Toro i-a fost mai usor sa patrunda la Hollywood.