Majoritatea spitalelor de stat sunt un real pericol pentru pacienți. Acestea funcționează în clădiri construite în perioada 1900-1970, care s-ar putea prăbuși în orice moment, arată un raport.

Mai multe spitale s-ar putea prăbuși. Majoritatea unităților din rețeaua școlară și sanitară își desfășoară activitatea în clădiri improprii, care, din cauza vechimii lor foarte mari, sunt un real pericol. Ele funcționează în clădiri construite în perioada 1900-1970, iar 68 de spitale își desfășoară diversele activități în imobile ridicate înainte de anul 1900.

Mai multe spitale s-ar putea prăbuși

Din cauza vechimii și structurii arhitecturale a clădirilor, multe dintre acestea nu mai corespund cerințelor impuse de normativele actuale. O mare parte dintre unitățile spitalicești nu dețin autorizație de prevenire și stingere a incendiilor, ceea ce reprezintă un factor major de risc.

La nivel național există un număr de 368 de unități sanitare cu paturi, din care 58 de unitățile sanitare în subordinea Ministerului Sănătății, 31 de unități sanitare în reţeaua proprie a altor ministere și 279 de unități sanitare publice cu paturi în subordine locală.

Nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă

Cu excepția refuncționalizarii imobilului Spital Clinic de Urgență Iași pentru amenajarea Institutului Regional de Oncologie Iași și a obiectivului de investiții „Construire Spital Orășenesc Mioveni (S+P+6E)”, în rețeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi în perioada 2014-2021.

„Deși managementul unităților sanitare împreună cu reprezentanții autorităților publice locale au manifestat, în general, un real interes pentru asigurarea spațiilor și dotărilor adecvate, identificăm faptul că elementele fundamentale pentru desfășurarea în condiții optime a activităților medicale la majoritatea unităților sanitare nu sunt incluse într-un program național și/sau regional de dezvoltare a infrastructurii spitalicești.

În perioada 2014-2021, la nivelul unităților sanitare spitalicești publice au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte și alte studii aferente obiectivelor de investiții, dar care nu au fost puse în operă deoarece nu există o politică/strategie de investiții corelată cu studiile/proiectele de realizat”, subliniază reprezentanții CCR într-un raport de audit.

Finanțarea prin PNRR se face mai mică

În februarie anul acesta, Guvernul a aprobat o listă cu 27 de spitale care urmau să primească o finanțare de 2,2 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Lista cuprindea spitale noi care vor fi construite în întregime, corpuri noi de clădiri, precum și reabilitarea unor spitale sau corpuri de spital deja existente. Î

n luna septembrie, Executivul a decis să taie 740 de milioane de euro din suma inițială prevăzută. Cu toate acestea, el a transmis că toate proiectele cuprinse în lista din februarie vor merge mai departe, doar că se va apela la credite. Amputarea listei a creat mari nemulțumiri în țară, pentru că beneficiarii investițiilor nu au fost informați în prealabil de intenția Guvernului și au fost puși în fața faptului împlinit.

Unele dintre proiectele scoase din lista PNRR erau deja în faza de licitație, fiind depuse și ofertele la unele. La vremea respectivă, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, declara că eliminarea celor șase spitale a fost cauzată de diminuarea alocării pentru Componenta 12 „Sănătate” cu 26% (740 de milioane de euro), însă acestea vor primi finanţare de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Vom avea doar 3 spitale regionale

În România ar fi trebuit făcute opt spitale regionale. Până acum nu s-a construit niciunul, dar lista s-a făcut mai mică, mai figurând pe ea doar trei. Este vorba despre Spitalele Regionale de Urgență (SRU) Iași, Cluj și Craiova.

Proiectele au fost finalizate și au intrat deja în faza de licitație. Pentru construcția celor trei unități spitalicești sunt prevăzute investiții cumulate de peste două miliarde de euro, din care cele mai mari sume vor veni din Programul Sănătate 2021-2027, respectiv circa 1,25 de miliarde de euro.

Celelalte surse de finanțare sunt: Programul Operațional Regional 2014-2020 (141 de milioane de euro), împrumuturile de la Banca Europeană de Investiții, în valoare totală de 923 de milioane de euro (250 de milioane de euro pentru SRU Iași, 305 milioane de euro pentru SRU Cluj și 368 de milioane de euro pentru SRU Craiova), precum și sume ce vor fi alocate de la bugetul de stat, potrivit Jurnalul.