Deoarece un procent semnificativ al populației României nu are o experiență personală a perioadei comuniste, repondenții au fost împărțiți în trei categorii de vârstă – 18-30 de ani (aveau cel mult cinci ani în perioada comunistă ori s-au născut după Revoluție) , 31 – 50 ani (aveau între 6 și 25 de ani în comunism) și peste 50 de ani (aceștia având cea mai completă experiență personală a comunismului).
Întrebați ce ar alege, între democrație și comunism, 80,9% dintre români au preferat democrația, doar 14,3% fiind încă nostalgici după comunism. Cea mai puternică opțiune pentru comunism se înregistrează în rândul grupei de vârstă de peste 50 de ani – 18,8%, în timp ce generația 31 – 50 de ani are cea mai mare preferință pentru democrație – 85%.
Întrebați dacă, în cazul unor alegeri, ar vota PCR, 72,9% nu ar vota acest partid, cea mai mare rată de respingere înregistrându-se tot în rândul categoriei de vârstă 31 – 50 de ani. De asemenea, dacă Nicolae Ceaușescu ar putea candida la prezidențiale, 70,9% dintre români nu ar lua în considerare un asemenea vot. Dacă cei de peste 50 de ani l-ar vota pe Ceaușescu în proporția cea mai mare (21,1%), surprinzător este că 15,5% dintre tinerii între 18-30 de ani au declarat că i-ar da votul lor dictatorului.
În ceea ce privește întrebarea "Care dintre președinții post-decembriști a fpcut cele mai bune lucruri pentru țară", Traian Băsescu se clasează pe locul I, cu 30,3% dintre voturi, urmat de Ion Iliescu – 23,8% și Emil Constantinescu, 19,6%. De asemenea, un procent semnificativ, 26,3%, a precizat că nu știe să răspundă la această întrebare.
Sondajul Inscop, realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie, pe un eșantion de 1.076 de persoane, a avut drept scop măsurarea gradului de nostalgie a românilor cu privire la regimul comunist și Nicolae Ceaușescu, precum și prestația celor trei președinți de după 1990.
