Șocul de la casa de marcat în 2026. Cât costă două plase de cumpărături în România față de Elveția, Germania și Ungaria. Exclusiv

Coș de cumpărături. Sursă foto: Pixabay

Un videoclip devenit viral pe rețelele sociale, postat de o româncă stabilită în Elveția, a redeschis o dezbatere aprinsă despre costul vieții și puterea de cumpărare în Europa anului 2026.

Întrebarea centrală este una care preocupă milioane de oameni: cât de „ieftin” este, de fapt, un supermarket de tip discount într-una dintre cele mai scumpe țări din lume? Rezultatul experimentului la Lidl: 89,05 franci elvețieni (aproximativ 94 de euro) pentru doar două plase cu alimente de bază.

Să vedem cum arată comparația inevitabilă cu prețurile din România, Germania și, mai nou, Ungaria, țară care a devenit un etalon al scumpirilor în regiune. Exclusiv EVZ.

Casa de marcat elvețiană. Calitate fără extravaganțe în cel mai scump colț al Europei

Lista de cumpărături prezentată în clip nu conține produse de lux, băuturi alcoolice sau delicatese extravagante.

Vorbim despre un coș esențial pentru o familie care pune accent pe o dietă echilibrată, incluzând legume (păstârnac, roșii, conopidă, morcovi), fructe (kiwi, mango), lactate (mai multe tipuri de brânză, lapte, ouă) și proteine precum somonul și cârnații.

Suma de 94 de euro plătită la un Lidl elvețian este percepută ca fiind ridicată, însă în contextul local, acest lanț rămâne o opțiune de buget față de giganții naționali unde prețurile ar fi fost cu cel puțin 30% mai mari.

Germania. Eficiența germană sub presiunea inflației globale

Dacă mutăm analiza în Germania, patria discounterilor, peisajul se schimbă semnificativ, deși nu atât de mult pe cât ne-am fi așteptat acum câțiva ani. Pentru exact aceleași produse menționate, un cumpărător din Berlin sau München ar plăti în 2026 aproximativ 60–68 de euro.

Deși Germania beneficiază de o producție internă masivă și de o competiție acerbă între rețele, costurile logistice și energetice au ridicat pragul prețurilor „low-cost”.

Totuși, Germania rămâne un refugiu al accesibilității pentru clasa medie, oferind cel mai bun raport între calitatea produselor proaspete și prețul final la raft.

Ungaria. Impactul celei mai mari taxe pe valoarea adăugată din regiune

O surpriză neplăcută pentru consumatori vine dinspre Ungaria, unde politicile fiscale și volatilitatea monedei naționale au creat un scenariu atipic pentru 2026.

Din cauza celui mai mare TVA din Uniunea Europeană (27%) aplicat multor produse alimentare, același coș de cumpărături din Lidl ar costa în Budapesta echivalentul a 80–88 de euro (aproximativ 31.000 - 34.000 HUF).

Această realitate plasează Ungaria periculos de aproape de prețurile din Elveția sau Germania, dar fără a beneficia de nivelul salarial al acestora, transformând simpla aprovizionare cu alimente într-o provocare financiară majoră pentru gospodăriile maghiare.

Casa de marcat din România și paradoxul prețurilor europene la buzunare estice

Cea mai dureroasă comparație rămâne însă cea cu România, unde în 2026 paradoxul prețurilor „occidentale” este mai vizibil ca niciodată.

Pentru alimentele descrise, care includ somon, brânzeturi de import și fructe exotice, un român ar plăti într-un supermarket din București aproximativ 370–430 de lei (circa 75–86 de euro). Deși nominal prețul este mai mic decât în Elveția, efortul financiar este disproporționat.

În timp ce pentru un elvețian acest coș reprezintă aproximativ 1,5% dintr-un salariu mediu, pentru un român cheltuiala echivalează cu aproape 8% din venitul lunar, subliniind discrepanța uriașă de putere de cumpărare care persistă în ciuda integrării economice europene.

Concluzie. Mai ieftin în Germania, mai scump în Ungaria

În concluzie, dacă transformăm sumele plătite la casa de marcat în moneda națională pentru o comparație directă, ierarhia costurilor în 2026 devine surprinzătoare. Mai ales dacă ne uităm la capital.

În timp ce în Elveția cele două plase de alimente costă aproximativ 465 de lei, Ungaria urmează îndeaproape cu un cost de circa 420 de lei, depășind România, unde același coș se situează în jurul valorii de 400 de lei.

Surpriza majoră rămâne Germania, unde, în ciuda veniturilor mult mai mari decât în estul Europei, aceleași produse pot fi achiziționate cu doar 320 de lei, confirmând statutul acestei țări de lider al eficienței prețurilor la raft.

Această discrepanță scoate la iveală o realitate dură pentru consumatorii români și maghiari, care ajung să plătească prețuri aproape de nivelul elvețian, dar dintr-un buget lunar de câteva ori mai mic.