Moldovenii vor vota pentru un nou parlament la sfârşitul lunii septembrie. Chiar dacă au mai rămas aproximativ cinci luni până la alegeri, sondajele încep deja să prezinte simpatii pre-electorale timpurii. Acestea arată că perpetuarea actualei guvernări de la Chișinău la putere este departe de a fi un fapt garantat. Dispoziţia în societatea moldovenească este în favoarea unui guvern de coaliție, care să-şi asume o relaţie echilibrată cu UE şi Rusia.

Sondajul IMAS din luna aprilie 2025 indică o anumită indiferență a moldovenilor față de coaliții, care ar îmbina doar forțe politice cu poziții pro-europene. Acest lucru nu implică neapărat o schimbare definitivă a simpatiilor geopolitice ale moldovenilor în defavoarea UE. Aparent, o parte a populației consideră că vectorul european nu mai este în pericol, după ce a fost introdus în articolul 140(1) din Constituția moldovenească.

De asemenea, probabilitatea sporită de lansare a negocierilor de aderare la UE înainte de alegeri scade nivelul de alertă în societate. Sub impactul declinului economic și al neîncrederii în reformele justiției, există categorii de moldoveni care preferă o poziționare neutră din punct de vedere geopolitic, mai degrabă decât una exclusiv în favoarea UE. Sprijinul necondiționat acordat Chișinăului creează o situație complicată pentru Bruxelles, care este acuzat de complicitate cu guvernul de către principalele forțe de opoziție.

Cele mai preferabile “guverne de coaliție”

Datele recente ale sondajului publicat de IMAS confirmă că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) are o bază de alegători mai mică decât anterior, cu o intenție de vot de 33%. Aproximativ 46% dintre moldoveni nu ar vota pentru acest partid sub nicio formă. Aceste cifre sunt mai negative în comparație cu ceea ce a arătat sondajul IMAS înainte de alegerile anticipate din 2021, când PAS a fost cotat cu 42.%, obținând o majoritate absolută de 63 de locuri (cu peste 10% din voturi provenind din diaspora).

În același timp, opoziția este mai diversă decât acum 4 ani, dar și mai fragmentată. Socialiștii ar putea primi peste jumătate sau 17,7% din voturile exprimate în 2021 (27%). Alte forțe politice sunt peste pragul electoral de 5% și ar putea ajunge în legislativ în mod separat sau în blocuri electorale: Blocul „Alternativa”, Partidul Nostru, Inima Moldovei, Viitorul Moldovei și PCRM. Șansele acestora vor crește considerabil dacă organele electorale și cele de forță vor decide să elimine din competiția electorală ecosistemul politic (Blocul „Victoria”) finanțat de la Moscova de Ilan Șor.

Rezultatele sondajului arată că Partidul Acțiune și Solidaritate are încă un nucleu electoral destul de solid. Succesiunea de scandaluri politice asociate cu PAS, în loc să sfâșie partidul, l-a făcut mai hotărât să caute „țapi ispășitori” decât să-și asume responsabilitatea pentru eșecurile guvernării sale.

Scandalurile majore includ achizițiile de gaze naturale atribuite lui Andrei Spânu, rezistența Veronicăi Dragalin la intervențiile politice ale guvernului PAS-Maia Sandu și eliberarea infractorilor condamnați pe viață, de care este acuzată Olesea Stamate. PAS s-a distanțat de toți acești actori, iar atenția de la controversele politice a fost deviată cu ajutorul activităților dedicate aderării la UE. Fără sprijinul diplomatic (și financiar) larg al instituțiilor europene, guvernarea PAS-Sandu ar fi avut dificultăți în a-și asigura o legitimitate minimă pentru a păstra „pacea socială” și a preveni proteste antiguvernamentale autentice.

Sondajul IMAS arată că majoritatea preferințelor moldovenilor sunt pentru coaliția dintre Socialiști și Blocul „Alternativa”, care ar fi sprijinită de 36% din public. Următoarea combinație ar include PAS și Blocul „Alternativa”, care se bucură de simpatiile a 19%. Iar celelalte variante de coaliție îi vizează ca protagoniști pe PAS și pe Socialiști, cu susținerea publică de 15-17% și un nivel de antipatie de peste 70%.

Scenariile plauzibile care se pot derula, dacă PAS nu va obține majoritatea absolută, vizează o combinație de opțiuni, în care Socialiștii și Blocul „Alternativa” vor stabili în ce direcție se va înclina balanța.

Scenariul 1. Coaliție eurosceptică, cu restabilirea treptată a relațiilor cu Rusia.

Deși folosirea amenințării ruse ca factor de mobilizare a populației are în continuare unele efecte, acest argument nu are aceeași putere ca acum un an în timpul alegerilor prezidențiale. Orice pas spre un armistițiu de pace în Ucraina și probabilitatea unui candidat suveranist la alegerile prezidențiale din România ar putea normaliza votul forțelor politice eurosceptice (Socialiștii și Blocul „Alternativa”), deschizându-le calea pentru a forma o coaliție, care va lăsa PAS în opoziție. În consecință, dacă UE reacționează limitând dialogul, atunci coaliția Socialiștilor cu Blocul „Alternativa” va încerca să reînnoiască dialogul cu Rusia, inclusiv pentru a compensa lipsa fondurilor europene.

Scenariul 2. Coaliție pro-UE, dar fluctuantă.

PAS poate să nu aibă altă soluție decât să formeze un guvern cu Blocul „Alternativa”. Un astfel de scenariu poate duce la scindarea Blocului, dacă unele dintre componentele acestuia decid să guverneze cu PAS, pentru funcții cheie, inclusiv cea de prim-ministru. Chiar și așa, PAS poate fi nevoit să-și tempereze antagonismele față de Rusia pentru a continua integrarea europeană cu un guvern comun cu Blocul „Alternativa”, care să fie cât de cât stabil. În astfel de situații, imaginea PAS s-ar putea eroda, în lipsa actualei poziții anti-rusești.

Scenariul 3. Repetarea coaliției situaționale din 2019.

Deși este cel mai puțin probabil scenariu, o alianță tehnică între PAS și Socialiști a avut loc în trecut și s-ar putea repeta dacă actorii geopolitici vor contribui la fel de mult ca în 2019. Faptul că lipsește o aliniere între SUA sub conducerea lui Donald Trump și Rusia, pe de o parte, și cea a UE, unde PAS mizează pe ajutor european, complică lucrurile. O armonie firească între PAS și Socialiști fără implicarea factorilor externi nu este fezabilă. În orice caz, o astfel de coaliție îi poate distruge atât pe PAS, cât și pe Socialiști înainte de alegerile locale din 2027.