Guvernele României sunt lipsite de credibilitate şi aplică măsurile de reformă şi austeritate doar pentru că acestea sunt cerute de instituţiile financiare internaţionale, spune profesorul universitar Silviu Cerna, până anul trecut membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

Potrivit acestuia, a sosit momentul în care reforma statului, deşi este blocată de factorul politic, nu mai poate fi amânată. Silviu Cerna explică, într-un interviu acordat EVZ, de ce România se află în una dintre cele mai bune perioade din istoria sa modernă şi propune câteva soluţii pentru ieşirea ţării din criză. EVZ: Cum a reacţionat, în opinia dvs., Guvernul României ca răspuns la criza economică? Silviu Cerna: Măsurile au fost impuse de situaţia economică şi financiară a ţării. Din punct de vedere tehnic, multe dintre ele nu au fost bine pregătite, ca dovadă numeroasele reveniri, inconsecvenţe, retractări şi, poate, n-au fost prezentate într-un mod credibil opiniei publice. Dacă o asemenea credibilitate există, sarcina implementării măsurilor nepopulare este uşurată.

Nu numai guvernele nu au credibilitate, ci nici alte autorităţi, cum sunt Parlamentul sau justiţia, cu excepţia Băncii Naţionale. Faptul că măsurile au fost identificate cu ajutorul experţilor Fondului Monetar Internaţional înseamnă un mare sprijin pentru România. E îndoielnic că, având în vedere opoziţia foarte puternică şi dificultăţile de implementare, autorităţile române ar fi putut să facă acest lucru singure.

Ce trebuie să facă autorităţile pentru a grăbi ieşirea din criză? Criza din România nu a fost de amploarea care ar fi putut să fie fără sprijinul organismelor financiare internaţionale şi al UE. România se află în prezent în una dintre cele mai bune perioade din istoria sa modernă: este aliată cu marile puteri industriale, financiare şi militare ale lumii. Pentru că România a beneficiat de sprijinul aliaţilor săi occidentali, realizat prin intermediul FMI şi al instanţelor Uniunii Europene, a avut loc acel concordat de la Viena, care a fost acceptat de băncile străine din România, bănci care au fost principalul vehicul al capitalului intrat în România şi care au fost de acord ca acest capital să nu fie repatriat.

Băncile nu au vândut activele din România şi nu au plecat, nu au repatriat profitul. Or, nicio autoritate din România n-ar fi fost în măsură să facă un asemenea apel către băncile străine şi acest apel să fie urmat. Astfel, în România s-au putut plăti salariile bugetarilor, nu s-au produs mari bulversări sociale şi s-au desfăşurat două rânduri de alegeri.

Ar fi trebuit ca unele sisteme sociale să fie reformate, cum ar fi sănătatea, învăţământul, după cum este necesară reforma statului însuşi, care ţine în structurile sale un milion şi ceva de angajaţi. Se tot vorbeşte despre reforma statului, însă doar la nivel teoretic... Asta pentru că sunt mari dificultăţi politice, pentru că reforma statului este un proces foarte amplu, care porneşte de la reforma Constituţiei până la reforma administrativ-teritorială. De exemplu, Noi suntem cu o structură de judeţe din timpul lui Ceauşescu. Or, toate acestea sunt foarte dificile din punct de vedere politic. În situaţia politică concretă, măsurile respective nu s-au luat, lucrurile au trenat, dar, în momentul actual, soluţia anterioară a amânării nu mai se poate aplica, deoarece s-a ajuns la scadenţă.

Într-un fel sau în altul, oricum se ajunge la problema blocajului politic, deoarece continuarea reformelor economice, a privatizării, reforma administrativă, reforma statului, reforma politică implică decizii de ordin politic. Şi aici lucrurile sunt blocate.

Vă aşteptaţi ca în 2011 economia să crească? Nu se pot face profeţii. Ieşirea României din criză este puternic influenţată de ieşirea din criză a partenerilor occidentali. Însă aşa cum criza nu a fost declanşată numai de factorul extern şi de criza mondială, ci şi de vulnerabilităţile, slăbiciunile, ineficienţa şi nereformarea economiei româneşti, tot aşa şi ieşirea din criză va depinde şi de factorul intern, adică de efectuarea unor reforme. Printre ele se numără continuarea privatizării. Se află încă în mâna statului imense sectoare economice care sunt cauza arieratelor.

Al doilea factor este reformarea statului, de care depinde eliberarea unui important volum de capital şi de mână de lucru, care sunt factorii fundamentali ai creşterii economice pe care deocamdată statul îi blochează şi îi risipeşte. Vorbim de 11 milioane de beneficiari de asigurări sociale cu diverse titluri. De ce să lucreze aceştia dacă primesc de la stat un fel de rentă? Forţa de muncă trebuie eliberată din sectorul de stat şi din sectorul asistenţial.

În plus, capitalul, atâta cât există în România, trebuie să rămână în sectorul privat, nu să fie deturnat spre sectorul public.

Mai este un capital real extraordinar: pământul acestei ţări binecuvântate de Dumnezeu şi care stă 60-70% nelucrat. Ce blochează folosirea acestui capital, care nu depinde nici de renaşterea economică a străinătăţii, nici de generozitatea acesteia, nici de bunăvoinţă?

În acest context, credeţi că opinia preşedintelui Traian Băsescu, potrivit căreia proprietarii care nu-şi lucrează pământurile ar trebui să plătească un impozit cel puţin echivalent cu subvenţia este una buna? Nu cred că soluţia constă într-o măsură minune de acest gen. Probabil că ar avea un anumit rol deoarece ar determina proprietarii de pământ să încerce să scape de el la preţuri de nimic. Mai adecvat ar fi să se simplifice procedurile de circulaţie a pământului, de vânzare-cumpărare. În anumite zone, cheltuielile pentru vânzarea unui hectar de pământ sunt mai mari decât preţul pe care îl obţii din cauza costurilor cu cadastrul, notariale, alte taxe şi autorizaţii. Totodată, nimeni nu cumpără pământ dacă producţia agricolă nu este rentabilă.

CV

Din anturajul lui Mugur Isărescu

• Silviu Cerna, 60 de ani, este unul dintre apropiaţii guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. Timp de 17 ani, din 1992 şi până anul trecut, el a ocupat funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al băncii centrale.
• Silviu Cerna este doctor în economie, profesor universitar la Universitatea de Vest din Timişoara. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Timişoara în anul 1973, după care a urmat cursurile de doctorat la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi, până în anul 1982, când a obţinut titlul de doctor în economie, cu specializarea finanţe.
• Silviu Cerna mai este membru în Asociaţia Internaţională a Economiştilor de Limbă Franceză (AIELF).