Ministrul economiei, Varujan Vosganian, considera ca lipsa de energie ieftina de la Hidroelectrica trebuie suplinita cu energie foarte scumpa, de la Termoelectrica.

Seceta severa din 2007, cea mai mare din ultimul secol, impinge autoritatile la masuri extreme pentru a face fata deficitului de energie hidro.

Varujan Vosganian, ministrul economiei, si-a dat acceptul in luna iulie ca lipsa energiei hidro sa fie acoperita de cea termo, cea mai scumpa energie.

Astfel, nevoia acuta de electricitate, atat pentru populatie, cat si pentru a acoperi contractele bilaterale, este suplinita acum de Termoelectrica.

Insa costul unui megawatt ora produs intr-o termocentrala este dublu fata de cel al unui megawatt ora produs intr-o hidrocentrala.  Consecintele acestei masuri vor duce la majorarea datoriilor Termoelectrica, ajunse deja la 1,2 miliarde de euro, dar si la cresterea pretului la energie pentru populatie.

Majorarea productiei termo a fost determinata nu doar de seceta, ci si de contractarea in avans, pe zece ani, a energiei Hidroelectrica. EVZ a relatat pe larg, saptamana trecuta, faptul ca Hidroelectrica a ajuns sa cumpere energie de pe Bursa din cauza supracontractarii. Compania cumpara curent cu 50 de euro MWh pentru a-l revinde cu 20 de euro „baietilor destepti”.

Cu ce pret?

Costul mediu pe 2007 al unui megawatt ora produs de o termocentrala este de 310 lei, adica 97 de euro. Potrivit datelor oficiale, Teromoelectrica vinde megawattul ora, in special pe piata de echilibru a Bursei de energie (OPCOM), cu 99 de euro. Castigurile companiei de stat sunt de numai 2 euro pe megawatt ora, o suma infima pentru a face compania profitabila. 

In ciuda costurilor de productie foarte mari, ministrul economiei Varujan Vosganian a trecut intreaga responsabilitate a mentinerii echilibrului sistemului energetic pe „umeri” termocentralelor.

Ministrul Vosganian declara la sfarsitul lunii iulie: „Lipsa de energie hidro din aceasta perioada este acoperita de capacitatile de productie termoelectrice pe baza de gaze si carbune. Daca seceta va fi prelungita , cantitatea de energie necesara va fi acoperita tot de unitatile termo. Iata deci ca Termoelectrica este pilonul strategic al functionarii sistemului energetic national”.

„Baietii destepti”, contra „baietilor prosti”

„Pilonul strategic” despre care vorbea ministrul Vosganian este cea mai mare „gaura neagra” a bugetului de stat. Termoelectrica a acumulat datorii de peste 1,2 miliarde de euro din productia de energie electrica si energia termica.

Din datele EVZ, in perioada 1997-2004, Termoelectrica a fost obligata sa vanda megawattul ora si gigacaloria sub costurile de productie, acumuland pierderi.

Viorel Marian, directorul Termoelectrica SA, ne-a declarat: „Nu este corect ca energia hidro sa fie contractata, iar noi sa nu stim ce se face cu ea. „Baietii destepti” fac ce fac legal, de aceea nu se poate face nimic. „Baietii prosti” suntem noi, restul.”

Termoelectrica, cel mai mare producator de energie termo, poate produce la maxima capacitate doar 900 de MWh doar pentru o perioda de maximum zece zile. Dupa aceasta perioada nu mai garanteaza, potrivit surselor noastre, mentinerea acestui ritm de productie, deoarece echipamentele sunt foarte vechi.

Anul acesta, Termoelectrica prognozeaza ca va produce in jur de 2,3 milioane MWh, in timp ce anul trecut a produs doar 1,9 milioane MWh. Ministrul Varujan Vosganian nu a raspuns inca intrebarilor EVZ desi i-am cerut un punct de vedere inca de saptamana trecuta.

Marian Cernat

„Am avut momente cand rezerva de energie in sistem a fost mica”

Marian Cernat, directorul adjunct al Dispeceratului Energetic National (DEN), sustine ca Sistemul Energetic National nu este in pericol atata timp cat centrala de la Cernavoda este in functiune. 

EVZ: In ce situatie este in acest moment sistemul energetic national? Marian Cernat: Este o perioada de vara, cu consumuri nu foarte mari, nu la nivelul consumurilor de iarna, dar nu suntem in situatia in care sa putem spune ca sistemul energetic este in pericol. Suntem in situatia in care se produce mai mult pe grupurile termo fata de un an obisnuit, cand productia termo era mai mare.

Tocmai aceasta productie pe grupurile termo implica un cost mult mai mare.Hidroelectrica are niste obligatii contractuale. In aceasta situatie, ori si-a redus aceste obligatii contractuale, ori ia energie de la alti producatori in contul acestor obligatii contractuale.

In felul acesta, productia pe centralele termo a crescut. Daca, Doamne fereste, aceasta seceta va duce la reducerea debitului pe Dunare, astfel incat sa se puna problema opririi centralei nucleare de la Cernavoda, atunci inseamna ca oprim dintr-o data 1.400 de megawati, pentru ca un grup produce 700 de megawati ora.

In septembrie probabil ca si al doilea grup va fi in functiune. Acesti 1.400 megawati trebuie supliniti, tot de termo, pentru ca, asa cum am zis, daca e seceta, nici hidro nu poate sa ii suplineasca.

Anul acesta, sistemul energetic national a fost vreodata, vreun moment in pericol de dezechilibru din cauza secetei, din cauza cererii mari de energie si a productiei reduse?  N-am avut probleme deosebite, am avut momente cand rezerva in sistem a fost mai mica decat rezerva cu care mergem noi in mod obisnuit. Noi avem grija prin programare, ora de ora, sa ne asiguram o cantitate de rezerva cu care sa facem fata unor eventuale opriri ac-cidentale.

De exemplu, grupul nuclear de la Cernavoda, care are 700 megawati, poate sa se declanseze in orice moment, e o masina, care se poate strica, se poate in orice moment sa se strice ceva si sa se opreasca. Cu ce il compensezi? De asta eu sunt obligat prin reglementarile specifice sa am la indemana o rezerva ca sa acopere aceasta lipsa din sistem.

Cat de mare trebuie sa fie rezerva de energie ca sistemul national sa nu fie in pericol? Pai, de 700 de megawati. Si aceasta rezerva nu a fost chiar ora de ora 700. Am mai avut si ore cand a fost mai mica sau diminuata, dar asta nu inseamna ca sistemul a fost in pericol. Se poate functiona cu un dezechilibru un anumit timp.

Daca dezechilibrul asta este mare si dureaza mai multe ore, noi putem sa aplicam si alta masura, masura de reducere a consumului. Dar nu am ajuns in situatia asta din ‘90 pana acum.  Am avut prin nu stiu ce an, 1998 sau 1999, cateva ore cand am redus consumul, in rest nu am ajuns in situatia asta.

OUG 128 Doua miliarde de euro sterse pe furis

Guvernul Tariceanu 1 a promovat anul trecut o ordonanta de urgenta pentru stergerea datoriilor istorice a 34 de companii de stat. Hotararea a fost trecuta pe furis, cu doar patru zile inainte de Craciun.

Societatea cu cea mai mare datorie, de un miliard de euro, era Termoelectrica SA. EVZ a dezvaluit ca Ordonanta 128/2006 fusese promovata fara sa se publice in Monitorul Oficial valoarea datoriilor care urmau sa fie sterse.

Tot EVZ a dezvaluit ca Banca Mondiala si FMI recomandasera radierea datoriilor acumulate la doar trei societati comerciale de stat, printre care si Termoelectrica.

In hotararea guvernului Tariceanu 1 au fost strecurate alte 31 de companii, majoritatea din domeniul energetic. Parlamentul nu a validat inca ordonanta lui Tariceanu prin care in total doua miliarde de euro sunt trecute la datoria publica.