intarziere salariu / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Angajatorii din România sunt obligați să-ți plătească salariul la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv aplicabil sau în regulamentul intern.
Dacă termenul a fost depășit, salariații pot solicita plata sumelor restante, pot sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) și, dacă problema nu se rezolvă, se pot adresa instanței pentru recuperarea banilor și, după caz, pentru despăgubiri.
Potrivit Codului muncii, salariul trebuie plătit în bani cel puțin o dată pe lună. Întârzierea nejustificată sau neplata salariului poate atrage răspunderea angajatorului, inclusiv obligația de a acoperi prejudiciul produs salariatului. Nu este necesar să aștepți o lună pentru a solicita plata salariului restant. Pragul de o lună contează însă pentru aplicarea anumitor sancțiuni contravenționale.
Când devine salariul restant
Articolul 166 din Codul muncii stabilește că salariul se plătește la data prevăzută în documentele care reglementează raportul de muncă.
De exemplu, dacă salariul trebuie achitat pe data de 15, iar banii nu au fost plătiți până la termenul respectiv, angajatul poate cere clarificări și achitarea drepturilor salariale restante.
Dificultățile financiare ale firmei nu anulează obligația de plată. Angajatorul nu poate modifica unilateral termenul de plată doar pentru că întâmpină probleme de lichiditate.
Ce amendă riscă angajatorul
Codul muncii prevede sancțiuni pentru angajatorii care nu își respectă obligațiile salariale.
Potrivit articolului 260, întârzierea cu mai mult de o lună a plății salariului, față de data stabilită în contractul individual de muncă, contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern, poate fi sancționată cu o amendă de 5.000–10.000 de lei pentru fiecare salariat căruia nu i-au fost plătite drepturile salariale.
Există o excepție pentru angajatorii aflați sub incidența legislației insolvenței, în condițiile prevăzute de lege.
Această sancțiune nu trebuie confundată cu obligația de a achita salariul restant. Plata amenzii către stat nu înlocuiește plata banilor datorați angajatului.
Primul pas: solicită plata în scris
Dacă salariul nu a fost virat la termen, este util ca angajatul să trimită o solicitare scrisă către angajator sau către departamentul de resurse umane.
Documentul ar trebui să precizeze:
- luna pentru care salariul nu a fost plătit;
- suma restantă, dacă este cunoscută;
- data la care plata trebuia efectuată;
- solicitarea de achitare a drepturilor salariale.
Cererea poate fi transmisă prin e-mail sau depusă la registratura companiei, cu păstrarea dovezii de comunicare. O notificare scrisă poate ajuta la documentarea situației, însă sesizarea ITM sau introducerea unei acțiuni în instanță nu sunt condiționate, în general, de parcurgerea prealabilă a acestei etape.
Cum poți reclama salariul neplătit la ITM
Dacă angajatorul nu răspunde sau continuă să amâne plata, salariatul poate depune o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă din raza sediului angajatorului.
Pentru susținerea reclamației, este recomandat să păstreze contractul individual de muncă, documentele salariale, extrasele de cont și corespondența cu angajatorul.
Inspectorii de muncă pot verifica respectarea legislației, pot solicita documente și pot dispune măsuri în limitele competențelor legale. Dacă angajatorul nu achită salariile nici după intervenția ITM, recuperarea sumelor poate necesita un proces.
Bani. Sursa foto: Arhiva EVZ
Inspecția Muncii precizează în secțiunea oficială de întrebări frecvente că, în această situație, salariatul se poate adresa tribunalului din localitatea în care domiciliază sau își desfășoară activitatea. Litigiile de muncă sunt scutite de taxă judiciară de timbru.
Poți cere despăgubiri pentru întârziere?
Da, în condițiile legii. Articolul 166 alineatul (4) din Codul muncii prevede că întârzierea nejustificată sau neplata salariului poate determina obligarea angajatorului la plata unor daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
În funcție de situația concretă și de temeiul juridic al cererii, pot fi solicitate și dobânzi legale pentru întârzierea achitării unei obligații bănești. Acordarea acestor sume depinde de condițiile legale aplicabile și de pretențiile formulate.
Prin urmare, un angajat care se adresează instanței poate solicita nu doar salariul restant, ci și despăgubirile pe care le poate justifica potrivit legii.
În cât timp poți cere recuperarea salariului
Termenul general pentru solicitarea drepturilor salariale restante este de trei ani de la data la care fiecare drept salarial era datorat, potrivit articolului 171 din Codul muncii.
Termenul se calculează în raport cu scadența fiecărei sume, nu doar de la data încetării contractului de muncă. Din acest motiv, salariații care au acumulat mai multe luni de restanțe nu ar trebui să amâne demersurile.
De asemenea, acceptarea unei plăți parțiale nu înseamnă renunțarea la diferența de salariu. Articolul 170 din Codul muncii protejează dreptul angajatului de a solicita integral sumele care i se cuvin, chiar dacă a primit doar o parte din acestea.
Ce se întâmplă dacă pleci din firmă
Încetarea contractului individual de muncă nu șterge drepturile salariale deja câștigate. Dacă fostul angajator nu achită sumele restante, salariatul le poate solicita în instanță, cu respectarea termenului legal de prescripție.
Înainte de a lua o decizie privind demisia sau încetarea contractului, este utilă verificarea situației juridice concrete. Neplata salariului poate constitui o încălcare a obligațiilor angajatorului, dar modalitatea de încetare a contractului trebuie analizată în funcție de circumstanțe și de prevederile aplicabile.
Recomandările noastre
