Durerea de cap constantă, însoţită de vărsături şi sensibilitate la lumină, manifestări clasice ale migrenei, poate apărea încă de la vârsta de 5 ani. Simptomele amintite pot trăda însă şi alte boli.

Durerile de cap reprezintă un motiv destul de frecvent de prezentare a copiilor la medic. Deşi mulţi părinţi intră în panică şi îşi imaginează că micuţul are probleme grave, medicii spun că de cele mai multe ori situaţia nu e îngrijorătoare.

În cazul în care e vorba de migrene moştenite genetic, acestea debutează în jurul vârstei de 5 ani sau chiar mai devreme şi pot evolua progresiv pe parcursul vieţii, atingând apogeul pe la 45 de ani. După această vârstă, apare "remisia spontană", adică boala dispare de la sine, fără o explicaţie clară.

Sunt însă şi situaţii rare în care durerile de cap pot ascunde boli ce necesită tratament în urgenţă, cum sunt meningitele.

Moştenită genetic şi imposibil de tratat

La copii şi tineri, ca şi la adulţi, migrena are o gamă variată de cauze, dar este inofensivă.

"Migrena juvenilă este moştenită genetic, însă nu se cunoaşte tipul de transmitere genetică, astfel că nu poate fi prevenită com plet, dar nici tratată, ci doar ameliorată", explică prof. dr. Constantin Popa, neurolog la Institutul de Boli Cerebrovasculare "Vlad Voiculescu", din Bucureşti.

Episoadele de migrenă pot fi declanşate de efort fizic sau de schimbările meteo bruşte. "Şi anumite alimente - ciocolată, nuci, brânză cu mucegai sau schimbarea ritmului de somn (de exemplu, somnul prelungit în zilele fără şcoală poate duce la "migrena de weekend") pot declanşa migrenele. Evitarea alimentelor amintite poate să ducă la scăderea frecvenţei episoadelor de migrenă", explică conf. dr. Dana Craiu, şefa Secţiei de Neurologie Pediatrică a Spitalului de Psihiatrie "Alexandru Obregia", din Bucureşti.

Inofensivă, dar supărătoare la efort şi învăţat

Copilul care suferă de migrenă pare slăbit şi are o stare generală alterată, care se ameliorează dacă doarme.

"De cele mai multe ori episoadele de cefalee sunt însoţite de greaţă sau vărsături şi de intoleranţă la lumină sau la zgomote, cei care au migrenă preferând să se retragă într-o cameră întunecoasă şi liniştită", adaugă neurologul Dana Craiu.

Cei mai mulţi "simt" că va începe cefaleea, au la început o durere de cap uşoară, ca o ameţeală şi pot să împiedice declanşarea puseului de migrenă severă dacă iau medicamente.

Fiind vorba despre şcolari, impactul este mai mare, pentru că aceştia sunt în dezvoltare şi le poate deregla procesul de învăţare, de asimilare a informaţiilor, fiind dezavantajaţi în raport cu alţi copii. Între 65%-80% din copiii cu migrenă trebuie să-şi întrerupă activităţile normale din cauza simptomelor.

Migrena "se tratează" prin somn sau prin administrarea diureticelor şi analgezicelor. În caz de migrenă severă şi frecventă se recomandă tratament pe termen lung, ce poate preveni apariţia atacurilor. Acesta ar trebuie să fie recomandat de un neurolog.

Până la 80% dintre copiii care suferă de migrene ar trebui să-şi întrerupă activităţile obişnuite din cauza simptomelor

"Episoadele de migrenă pot fi declanşate de efort fizic, de schimbările meteo bruşte, de alimente: ciocolată, nuci, brânză cu mucegai." CONF. DR. DANA CRAIU, neurolog, şef Secţie Neurologie Pediatrică, Spitalul "Alexandru Obregia" DIAGNOSTIC

Meningitele pot fi confundate cu migrenele

Un copil care are dureri de cap ar trebui investigat complet atunci când este dus la medic, deoarece o etapă foarte importantă în diagnosticare este excluderea unor boli grave.

"Medicii mai puţin experimentaţi pot confunda alte boli grave precum meningitele, encefalitele sau anevrismele cu migrena. De aceea, este bine ca dignosticul să se pună prin eliminare, deoarece poate fi vorba de alte suferinţe care au drept simptome migrene, dureri viscerale, date de suferinţa organelor interne, apendicita, gastrita, infecţii gastro-intestinale, encefalite, meningite", atrage atenţia prof. dr. Constantin Popa, neurolog la Institutul de Boli Cerebrovasculare "Vlad Voiculescu", din Bucureşti.

Pentru ca migrena să fie recunoscută şi tratată, pacientul trebuie urmărit clinic o perioadă pentru a se stabili existenţa unui anumit pattern de simptome.

"E vorba de episoade scurte, adesea numeroase, de cefalee foarte dureroasă, ce sunt separate între ele prin stări de aparentă sănătate (fără simptome de migrenă sau alte afecţiuni) şi care sunt ameliorate prin somn", adaugă specialistul în neurologie.

Migrena la copii poate fi înşelătoare, întrucât de multe ori, micuţii confundă cu uşurinţă anumite senzaţii de apăsare sau amorţeală cu durerile. Un rol important în diagnosticarea corectă îl joacă aici părinţii, care trebuie să fie atenţi la tipul de durere a copilului şi la eventualele "simulări" ale acestuia, mai ales că se pot autovictimiza foarte uşor, ca să se sustragă activităţilor şcolare şi nu numai.