Romanul "Singur pe lume", depăşit de o poveste reală. Sfâşietorul caz al băiatului care nu era iubit de părinţi
- Georgeta Petrovici
- 8 mai 2012, 14:57
Constantin s-a spânzurat la 17 ani după ce în ultimii ani trăise ca un câine de pripas. Juriştii spun că părinţii, care l-au abandonat, sunt vinovaţi doar moral.
Abandonat mai întâi de tată, crescut alături de un tată vitreg care nu l-a vrut nicio secundă, care l-a bătut şi l-a înfometat, părăsit în final şi de mamă, un adolescent de 17 ani şi-a pus ştreangul de gât. Tragedia s-a întâmplat în comuna timişeană Şandra. Corpul lui Constantin Jucan a fost găsit de o consăteană, atârnând fără suflare de copacul din faţa blocului unde locuia clandestin. Bătut, flămânzit, respins de mamă şi tată Costică, după cum îi spuneau cei apropiaţi, este un personaj tragic a cărui existenţă a fost marcată de nepăsare. Nepăsare din partea familiei, a dascălilor, a autorităţilor. Psihologii care au analizat cazul sunt tranşanţi: copilul s-a spânzurat în primul rând din cauza părinţilor săi. Nu ca să îi facă să sufere, ci într-un strigăt de ajutor care i-a fost fatal. "Faptul că s-a spânzurat este un gest tipic pentru adolescenţii băieţi, care aleg metode mai dure. Faptul că nu a lăsat un bilet de justificare, explică de fapt situaţia: gestul lui nu a fost unul de pedepsire a adulţilor care l-au abandonat ci, din contra, a fost un strigăt de ajutor", explică pshihologul Constantin Poelincă. Costică nu a avut o copilărie fericită. Când era la grădiniţă, mama lui, Maria, s-a despăriţit de tatăl său. Bărbatul a plecat la Satu Mare, apoi mama sa s-a recăsătorit. Noul bărbat din familie, Marian Bălan, nu a avut ochi buni niciodată pentru fiul vitreg. "Îl bătea toată ziua. Îl bătea în stradă cu cablul electric, ţipa bietul copil ca din gură de şarpe. Pe bietul Costică l-a ţinut toată copilăria în bătaie şi foame", povesteşte Ana Gogea, bunica paternă a adolescentului. Din cauza relelor tratamente, copilul învăţa foarte prost. Nici asistentul social din Şandra nu a ştiut că, de jumătate de an, adolescentul trăia singur, abandonat de familie. Asistentul ştie că în urmă cu doi ani soţii Bălan au vrut să divorţeze, iar în final tatăl vitreg a plecat în Moldova. În toamna anului trecut, soţia lui l-a urmat, fără să îşi pună întrebarea cum se va descurca fiul său. "Costică a plecat în toamnă la tatăl său natural, la Satu Mare, dar a revenit după o lună şi de atunci a locuit singur într-o garsonieră. Trăia singur, numai el ştie cum se descurca să aibă ce mânca", povestesc vecinii. Singur pe lume, după, şase luni de abandon, copilul a încheiat socotelile cu viaţa. Legea nu prevede pedepse pentru părinţii care au abandonat copilul. "Părinţii copilului ar putea fi traşi la răspundere legal doar dacă s-ar dovedi că ei ar fi instigat într-un fel la sinucidere. Faptul că au lăsat copilul singur atrage doar o răspundere morală", explică avocatul Florin Kovacs. Doar atât îi lipsea: să fie iubit "Este cert faptul că adolescentul a fost marcat de abandonul parental. Familia destrămată în copilărie, apoi relele tratamente aplicate de tatăl viteg şi, în final, abandonul mamei, l-au marcat iremediabil. Pentru copil singura ieşire din criză a apărut sub forma actului suicidal. Adolescentul a perceput sinuciderea ca un strigăt de ajutor, pentru a i se acorda atenţie în situaţia lui limită. Am mai avut în consiliere tineri cu tentative de suicid şi în fiecare caz am observat că adolescenţii care ajung în aceste situaţii au cel mai mult nevoie să fie înţeleşi şi iubiţi. Or acestui copil îi lipseau toate acestea", a mai adăugat psihologul Poelincă.