Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătoarea Alina Ghica - președinte, respectiv Oana Schmidt-Hăineală - vicepreședinte arată într-un interviu acordat în tandem că prioritatea sistemului de justiție este ”problema resurselor umane”, certurile din interiorul CSM şi mecanismul de verificare şi cooperare care a fost, în mod nepermis, politizat, cu justiția pe post de rampă de lansare.
Șefa peste CSM nu consideră exagerat efortul bugetar de peste 500 milioane de lei necesar pentru implementarea noilor coduri, având în vedere că este vorba de o perioadă de trei ani. ” (...) pentru finanţarea necesarului de posturi cerut de intrarea în vigoare a noilor coduri, impactul financiar este de 527.367.189 lei, dar trebuie avut în vedere că vorbim de o investiţie multianuală, mai exact eşalonată pe trei ani. Este nevoie de coerenţă în fundamentarea şi implementarea unei strategii serioase de resurse umane”, consideră Ghica. Ne lipsesc vizionarii Ea mai deplânge lipsa de viziune pe termen mediu și lung a tuturor factorilor din sistem, soluțiile punctuale nefiind agreate de cele două intervievate. ”În optica noastră, nu soluţiile punctuale sunt cele ce conferă stabilitate unui sistem. Soluţiile punctuale ar trebui încadrate într-o abordare mai largă, care să asigure coeziune, unitate de acţiune şi mai ales sinergie, pornind de la nivel de politici şi strategie până la nivel de acţiune punctuală. După ani petrecuţi în sălile de judecată, după implicarea în activitatea CSM, realizăm că totuşi, după atâta amar de timp, încă nu reuşim să depăşim stadiul de ”viziunea vizuinii”, nu distingem ansamblul de detaliu, nu vedem pădurea de copaci(…)”, arată Alina Ghica pentru Agerpres. Hăineală este sceptică De cealaltă parte, procuroarea Schmidt-Hăineală este de părere că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) este unul politic, nicidecum tehnic şi ar folosi justiția ca rampă de lansare. ”Rapoartele MCV au încetat demult a fi, dacă au fost vreodată, rapoarte strict tehnice, MCV-ul în ansamblu a devenit un proces politic ce foloseşte, e adevărat, justiţia ca platformă de pornire. Când am candidat în 2010 spuneam că MCV-ul şi Schengen se întrepătrund datorită problemei de percepţie la nivel european pe care MCV-ul ne-o creează şi care se răsfrânge şi asupra celorlalte mecanisme ce pot fi conexate problemei justiţiei ca şi platformă. Suntem în 2012 şi încă vorbim despre rapoarte tehnice şi încă ne mirăm că este conexată problemei aderării la Schengen. Nu este corect să fie aşa, însă lucrurile sunt aşa cum sunt, nu doar cum ni le dorim noi să fie. Ceea ce trebuie noi, în CSM, să facem nu este să purtăm neapărat discuţii despre cât este de corectă sau nu conexarea celor două probleme ori politizarea MCV, noi trebuie să ne îngrijim de problemele noastre din justiţie”, completează Hăineală. Apel la înţelegere În altă ordine de idei, șefa CSM recunoaște că dezbinarea dintre membrii CSM ”este deranjantă” și face un apel la unitate. ”(…)comportamentul nostru este de prea multe ori şi prea mult centrifug. Problemele justiţiei, care ar fi trebuit să acţioneze ca o forţă centripetă asupra noastră, au avut uneori efectul invers, al dezbinării, exacerbării individualităţilor până la crearea de grupuscule ce mai ales în trecut şi-au arogat în spaţiul public dreptul neştirbit la opinie în virtutea închipuirii deţinerii soluţiei şi adevărului absolut. Eram pe cale să devenim cei mai mari duşmani ai nouă înşine”, recunoaște Alina Ghica. Șeful peste magistrați este de părere că avem în România o justiție funcțională și un stat de drept funcțional. ”Justiţia este însă, din păcate, ţapul ispăşitor al eşecurilor tranziţiei post-decembriste”, consideră Ghica.
Recomandările noastre
