Oameni de ştiinţă şi oficiali ai aproximativ 190 de state ale lumii se vor întâlni săptămâna aceasta la Bangkok, unde vor participa la prima dintr-un lung şir de negocieri menite a creiona un acord care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto, asupra măsurilor de combatere a încălzirii globale.
Potrivit Reuters, negocierile vor dura pe ansamblu doi ani, până la finele anului 2009, discuţiile de la Bangkok urmând să stabilească doar calendarul întâlnirilor viitoare, care se vor finaliza cu o conferinţă a Naţiunilor Unite, organizată la Copenhaga.
Cine plăteşte? Protocolul de la Kyoto obligă doar 37 de state industrializate să-şi reducă emisiile de dioxid de carbon cu „cel puţin 5%“ sub nivelul anilor 1990, în timp ce experţii ONU doresc ca noul pact să impună tuturor statelor limite de poluare mai drastice. Dacă aproape toate naţiunile sunt de acord cu luarea de măsuri pentru combaterea încălzirii globale, între ele există puternice disensiuni cu privire la cine trebuie să suporte costurile.
Ţările sărace sau în curs de dezvoltare vor ca statele bogate - totodată şi principali poluatori - să sprijine financiar implementarea de tehnologii „curate“. Mai concret, ele vor tehnologii ecologice şi ajutoare mult mai substanţiale pentru a se adapta la impactul schimbărilor climatice. Marii poluatori, ţinta nr. 1 Naţiunile Unite insistă ca noul acord să fie finalizat până la finele lui 2009, deşi Kyoto expiră abia în 2012, pentru a da timp parlamentelor naţionale să îl ratifice. Kyoto a fost negociat în doi ani, dar ratificarea sa a mai durat încă opt. Unul dintre principalele obstacole în calea încheierii unui acord este „reţinerea“ marilor naţiuni în curs de dezvoltare, precum India şi China, de a accepta orice fel de măsuri care le-ar putea încetini industrializarea lor rapidă.
Negociatorii vor mai fi nevoiţi să găsească o cale de discuţie cu Statele Unite, poluatorul nr. 1 al lumii şi ţară care s-a retras din Protocolul de la Kyoto în 2001. „Provocarea este să concepem un viitor acord care să sporească semnificativ acţiunile vizând adaptarea, să oprească eficient creşterea emisiilor globale în următorii 10-15 ani şi să le reducă dramatic până în 2050“, a declarat Yvo de Boer, şeful Secretariatului ONU pentru Schimbarea Climei.
Recomandările noastre
