România va găzdui, la baza militară din judeţul Olt, 24 de interceptori tereştri - rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operaţionali în anul 2015 şi vor proteja întreg teritoriul ţării de eventualele atacuri cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune. Cea mai vehiculată sursă a unor potenţiale atacuri a fost, în discursul oficialilor americani sau europeni, regiunea Orientului Mijlociu, în special Iranul. Oficialii români s-au ferit însă, în general, să nominalizeze o ţară anume şi au subliniat că rolul scutului este strict defensiv.

La ceva mai mult de un an de la decizia luată de CSAT, care a aprobat propunerea americană privind participarea României la proiectul american al scutului antirachetă, şi după şase runde de negocieri între partea română şi americană, preşedintele Traian Băsescu a anunţat azi că elementele găzduite de ţara noastră vor fi amplasate în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt.

Baza aeriană rămâne sub comandă românească, iar parte din suprafaţa bazei va fi utilizată de sistemul antirachetă american, a spus Băsescu. Comandantul bazei este ofiţer român, iar preşedintele a insistat că nu este vorba de o bază americană, ci de o bază militară a forţelor aeriene române, care este parţial utilizată şi de sistemul antirachetă. Pentru deservirea sistemului antirachetă, la Deveselu vor fi dislocaţi, în medie, circa 200 de militari americani, iar cifra maximă care poate fi atinsă, ca număr de militari dislocaţi, este de 500, a mai spus Băsescu.

Eficienţă şi costuri

Cei 24 de interceptori care vor fi găzduiţi de baza din judeţul Olt vor acoperi întreg teritoriul României. Interceptorii nu conţin încărcătură explozivă şi vor distruge eventualele ţinte prin simplul impact, care se va produce în spaţiul extraatmosferic. Din cele aproximativ 25 de teste efectuate până acum de americani, 21 au fost reuşite, iar sistemul este în curs de îmbunătăţire.    

România va găzdui de asemenea un sistem radar de dirijare a interceptorilor, dar radarul de descoperire a ţintei va fi amplasat în altă ţară. Turcia este una dintre posibilele gazde, dar negocierile sunt încă în curs în acest sens.

România nu va suporta costuri pentru achiziţionarea rachetelor de interceptare, transportul sau amplasarea lor. Vor exista însă costuri suportate de România pentru amenajarea bazei şi pentru asigurarea securităţii acesteia.

Patru faze de dezvoltare

Decizia amplasării scutului antirachetă în Europa a fost anunţată pe 17 septembrie 2009, de preşedintele SUA Barack Obama. Sistemul are rolul de a  proteja mai bine forţele desfăşurate în Europa şi în teatrele de operaţii, atât americane, cât şi ale aliaţilor, precum şi teritoriul SUA şi al aliaţilor lor.

Sistemul american de apărare antirachetă are patru etape, iar amplasarea interceptorilor în România ţine de etapa II.

Etapa I a început deja, şi presupune protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Această etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.

Băsescu a subliniat azi că sistemul antirachetă american este unul defensiv, de apărare a teritoriului României şi al SUA, menţionând că de eficacitatea sistemului beneficiază şi alte ţări. El a mai declarat că realizarea sistemului de apărare antirachetă reprezintă o înţelegere bilaterală americano-română. „La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antirachetă, aşa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, şi componenta americano-română va fi integrată acestui sistem. Deocamdată este o tratare bilaterală a sistemului”, a precizat Băsescu.

Etapa III presupune extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre în Polonia, precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasaţi pe mare şi pe uscat. Etapa IV, care ar putea deveni operaţională în 2020, presupune extinderea protecţiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar. „Relația specială” România-SUA Subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, a subliniat azi, în discuţiile avute la Palatul Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu, că Administraţia Obama a ales implicarea României în sistemul antirachetă american şi datorită relaţiei bilaterale speciale.

„Șeful statului şi-a exprimat satisfacţia faţă de evoluţia discuţiilor bilaterale asupra Acordului privind amplasarea pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului american antirachetă, apreciind că procesul de negociere se apropie de finalizare. Această opinie a fost împărtăşită şi de interlocutorul american, care a subliniat că Administraţia Obama a ales România şi datorită relaţiei bilaterale speciale, de care este foarte mulţumită”, a precizat un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Același comunicat spune că Băsescu a transmis felicitări pentru operaţiunea remarcabilă a forţelor speciale americane, în urma căreia a fost eliminat liderul al-Qaida, Osama bin Laden. La rândul său, subsecretarul de stat american a apreciat că, dincolo de contribuţia la războiul antiterorist, operaţiunea din Pakistan a adus linişte sufletească familiilor victimelor şi supravieţuitorilor atentatelor din 11 septembrie 2001. În context, Tauscher a subliniat rolul deosebit de important al României, ca aliat al SUA, în combaterea terorismului. <iframe src="http://www.youtube.com/embed/Be-T9pk6HEQ" width="640" frameborder="0" height="390"></iframe>

O rachetă de interceptare SM-3, lansată de pe mare, de pe USS O'Kane, în timpul unui exercițiu din 15 aprilie 2011